In data de 3 mai 2018 se va desfașura începând cu ora 10.00 la Școala Gimnazială Bozioru activitatea
Ne mândrim cu tradițiile
locale de pe Valea Bălănesei.
Parteneri/colaboratori:
Ø
Consiliul Județean Buzău;
Ø
Inspectoratul Școlar Județean Buzău
Ø
Academia Olimpică Română, filiala Buzău;
Ø
U.M. 01671;
Ø
Palatul Copiilor Buzău;
Ø
Primăria comuna Bozioru;
Ø
Școala Gimnazială Brătilești;
Ø
Școala Gimnazială Brăești;
Ø
Școala Gimnazială Cozieni;
Ø
Școala Gimnazială Odăile.
Unul dintre principalele
obiective ale Consiliului Europei este punerea în valoare a
identitățiiculturale europene, definite, în primul rând, de diversitatea sa.
Integrarea europeană nu înseamnă renunțarea la identitatea națională ci
dimpotrivă promorvarea tradițiilor, obiceiurilor și valorilor culturale
specifice românești.
Proiectul își propune să aducă în atenție tradiții și obiceiuri din
zona noastră, care fac parte din patrimoniul cultural al zonei.
Izvorând
din viaţă şi fiind reflectarea acesteia, folclorul, este, prin excelenţă, o
artă realistă. Identitatea distinctivă şi inconfundabillă a fiecărei zone
(geografice) este determinată de o serie de bunuri materiale şi spirituale ce
reprezintă zestrea moştenită şi transmisă din generaţie în generaţie, supusă
unei evoluţii istorice. Ea trebuie să fie făcută cunoscută, cultivată şi
promovată, ea este cartea de identitate a noastră în faţa lumii. Pentru a ne
consolida rădăcinile înfipte în acest pământ binecuvântat, pentru a ne îmbogăţi
sufletul e neapărat nevoie să ne susţinem patrimoniul popular. Deci cine sunt cei îndreptăţiţi să
cunoască şi să promoveze această zestre? Cu siguranţă... copiii noştri.
Alegerea
acestui proiect are la bază trei motivaţii, atât de natură obiectivă, cât şi
subiectivă. Primul motiv este reprezentat de faptul că, datorită evoluţiei
societăţii contemporane asistăm la procesul de pierdere a tradiţiei în favoarea
modernităţii. Consider că mentalitatea tradiţională este foarte mult afectată
de pătrunderea modernităţii în societatea contemporană. Aspectul asupra căruia
voi insista este faptul că noi toţi, dar mai ales oamenii de specialitate,
trebuie să încerce să reactualizeze elementele ce au puterea de-a afirma şi a
defini o identitate.
În
al doilea rând alegerea acestui proiect este efectul unei tendinţe generale,
chiar universale, de întoarcere spre trecutul magico – ritualic, în încercarea
indivizilor de a-şi regăsi echilibrul, de a redescoperi adevăratele sensuri ale
Lumii căreia îi aparţin. Într-o lume a globalizării se dovedeşte a fi o
necesitate încercarea de redescoperire a identităţii naţionale, mai ales pe
latura culturală.
În
al treilea rând locuiesc într-o zonă folclorică pe care o consider încă
conservatoare, mai ales în ceea ce priveşte relaţia omului cu Lumea, cu care
încearcă să intre în permanenţă într-o relaţie de comunicare. Pentru a putea cu
adevărat intra în interiorul lucrurilor am considerat că este necesar ca
tematica acestui proiect să se realizeze ca o reconstituire a ritualurilor
culese şi observate de-a lungul mai multor ani. Toate acestea sunt raportate la
un context pentru că evaluarea finală a proiectului este de fapt aceea de a ne
apropia de un mod de a fi al omului din satul românesc.
Datinile
şi credinţele, lirica şi muzica populară, meşteşugurile şi arta populară
constituie patrimoniul spiritual inestimabil. Pornind de la ideea înţelegerii
creaţiei populare autentice, printr-o experienţă directă în cadrul proiectului
copilul regăseşte frumosul folcloric, elemente de limbaj popular, iar însuşirea
acestui limbaj are ca scop receptarea creaţiei populare. Cunoaşterea tezaurului
folcloric, păstrarea şi transmiterea este o datorie a noastră pentru a păstra
viu specificul satului nostru.
În
era internetului când navigăm cu pasiune căutând să stabilim contacte cu oameni
din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, uităm uneori de cei care ne stau
aproape şi care ne reprezintă ca indivizi şi neam. Uitând că „veşnicia s-a
născut la sat”, ne îndepărtăm de obârşii, de balade şi doine, de frumuseţea
basmelor româneşti, de înţelepciunea pe care bătrânii satelor au păstrat-o cu
trudă de-a lungul veacurilor.
O
cunoaştere mai profundă şi o receptare mai atentă a folclorului de către ,,,micuţii căutători de frumos”, vor
contribui mai eficient la educaţia estetică a acestora, vor asigura legătura cu
pământul pe care trăiesc, cu tradiţiile locale, cu poporul şi arta acestuia.
Va așteptăm cu mare drag!