Ministerul Educaţiei
Naţionale - MEN - Regulament din 15 decembrie 2014
Regulamentul de organizare
şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
În vigoare de la 13
ianuarie 2015
Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 23bis din 13 ianuarie 2015. Nu există modificări până la 15 ianuarie 2015.
Titlul I
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Capitolul 1
Cadrul de reglementare
Cadrul de reglementare
Art. 1. - (1) Regulamentul de organizare
şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în continuare
Regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar, numite în continuare unităţi de învăţământ, în cadrul
sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ de stat, particular şi
confesional.
(2) Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale regulamentului
intern.
Art. 2. - (1) În baza prezentului
Regulament, a actelor normative şi/sau administrative cu caracter normativ care
reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi
ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective
de muncă aplicabile, unităţile de învăţământ îşi elaborează propriul regulament
de organizare şi funcţionare.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare conţine reglementări
specifice fiecărei unităţi de învăţământ, respectiv: prevederi referitoare la
condiţiile de acces în unitatea de învăţământ pentru elevi, părinţi, tutori sau
susţinători legali, cadre didactice şi vizitatori, prevederi specifice pentru
secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau pentru secţiile cu
predare în limba română din unităţile de învăţământ cu predare în limbile
minorităţilor, prevederi referitoare la instituirea zilei şcolii, a imnului
şcolii şi a unor însemne distinctive pentru elevi, a uniformei şcolare pentru
preşcolari/elevi şi altele asemenea.
(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii
de învăţământ se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un
cadru didactic. Din colectivul de lucru, numit prin hotărârea consiliului de
administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor.
(4) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii
de învăţământ se poate supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţiei părinţilor, în consiliul şcolar al elevilor şi în
consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic
auxiliar şi nedidactic.
(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ, precum şi modificările ulterioare ale acestuia, se aprobă, prin
hotărâre, de către consiliul de administraţie.
(6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru
aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a
elevilor, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ
se afişează la avizier. Educatoarele/învăţătorii/institutorii/profesorii pentru
învăţământul preşcolar/primar/profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta
elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare. Personalul
unităţii de învăţământ, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii
majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la
prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
(7) Respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ constituie abatere şi se
sancţionează conform prevederilor legale.
(8) Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 30 de zile de la
începutul fiecărui an şcolar. Propunerile pentru revizuirea regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se depun în scris şi se
înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ, de către organismele
care au avizat/aprobat regulamentul în vigoare şi vor fi supuse procedurilor de
avizare şi aprobare prevăzute în prezentul Regulament.
(9) Regulamentul intern al unitatii de învatamânt contine dispozitiile
obligatorii prevazute la Art. 242 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile
ulterioare si în contractele colective de munca aplicabile, si se aproba prin
hotarâre a Consiliului de administratie, dupa consultarea organizatiilor
sindicale din unitatea de învatamânt, afiliate la federatiile sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învatamânt preuniversitar din
unitatea de învatamânt.
Capitolul 2
Principii de organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar
Principii de organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar
Art. 3. - (1) Unitatile de învatamânt se
organizeaza si functioneaza pe baza principiilor stabilite în conformitate cu
Legea educatiei nationale nr. 1/2011,
cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Conducerile unitatilor de învatamânt îsi fundamenteaza deciziile
pe dialog si consultare, promovând participarea parintilor la viata scolii,
respectând dreptul la opinie al elevului si asigurând transparenta deciziilor
si a rezultatelor, printr-o comunicare periodica, adecvata a acestora, în
conformitate cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 4. - Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează independent
de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise
crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum
şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi
convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi
psihică a beneficiarilor primari ai educaţiei şi a personalului din unitate.
Titlul II
Organizarea unităţilor de învăţământ
Organizarea unităţilor de învăţământ
Capitolul 1
Reţeaua şcolară
Reţeaua şcolară
Art. 5. - Unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate fac parte din reţeaua şcolară naţională, care se
constituie în conformitate cu prevederile legale.
Art. 6. - (1) În sistemul naţional de
învăţământ, unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate dobândesc personalitate juridică, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
(2) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are
următoarele elemente definitorii:
a) act de înfiinţare - ordin de ministru/hotărâre a autorităţilor
administraţiei publice locale sau judeţene (după caz)/hotărâre
judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi respectă prevederile
legislaţiei în vigoare;
b) dispune de patrimoniu în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ştampilă cu stema României, cu denumirea Ministerului Educaţiei
Naţionale şi cu denumirea exactă a unităţii de învăţământ corespunzătoare
nivelului maxim de învăţământ şcolarizat.
(3) Fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică are
conducere, personal şi buget proprii, întocmeşte situaţiile financiare,
dispunând, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege, de autonomie
instituţională şi decizională.
(4) Unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată
unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, reprezentând un loc de
desfăşurare a activităţii acesteia, se numeşte structură şcolară arondată (AR).
Art. 7. - (1) În vederea creşterii
calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de
învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea
consorţiilor şcolare.
(2) Consortiile scolare se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza
pe baza prevederilor Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Regulamentului de
organizare si functionare a consortiilor scolare, aprobat prin ordin al
ministrului educatiei nationale.
Art. 8. - (1) Inspectoratele şcolare
stabilesc, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, după consultarea
autorităţilor administraţiei publice locale, circumscripţiile şcolare ale
unităţilor de învăţământ care şcolarizează grupe/clase din învăţământul preşcolar,
primar şi gimnazial.
(2) Circumscripţia şcolară este formată din totalitatea străzilor
aflate în proximitatea unităţii de învăţământ şi arondate acesteia, în vederea
şcolarizării preşcolarilor/elevilor din învăţământul preşcolar, primar şi
gimnazial.
(3) Unităţile de învăţământ în cadrul cărora funcţionează clase din
învăţământ obligatoriu sunt obligate să şcolarizeze în învăţământul primar şi
gimnazial, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii
care au domiciliul în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ
respective. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(4) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are dreptul de a
solicita şcolarizarea copilului la o altă unitate şcolară cu clase de
învăţământ primar sau gimnazial, decât cea la care domiciliul său este arondat.
Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui,
tutorelui sau susţinătorului legal şi se aprobă de către consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită înscrierea, în
limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor
din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Prin excepţie,
înscrierea în clasa pregătitoare se face conform metodologiei specifice,
elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(5) Unităţile de învăţământ, pe baza documentelor furnizate de
autorităţile locale şi serviciul de evidenţă a populaţiei, au obligaţia de a
face, anual, recensământul copiilor din circumscripţia şcolară, care au vârsta
corespunzătoare pentru înscrierea în învăţământul preuniversitar (preşcolar şi
primar).
Capitolul 2
Organizarea programului şcolar
Organizarea programului şcolar
Art. 9. - (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie
şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.
(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a
cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi
naturale etc., cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.
(4) Suspendarea cursurilor se poate face, după caz:
a) la nivelul unităţii de învăţământ, la cererea directorului, după
consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi ai părinţilor, cu
aprobarea inspectorului şcolar general;
b) la nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din acelaşi
judeţ/municipiul Bucureşti, la cererea inspectorului şcolar general, după
consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, cu aprobarea
Ministerului Educaţiei Naţionale;
c) la nivel regional sau naţional, după consultarea reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(5) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea
integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al
anului şcolar, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ şi comunicate instituţiei care a aprobat suspendarea cursurilor.
Art. 10. - (1) În perioada vacanţelor
şcolare grădiniţele pot organiza, separat sau în colaborare, activităţi
educative cu copiii, în baza hotărârii Consiliului de administraţie, care
aprobă şi costurile de hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de
legislaţia în vigoare şi contractele colective aplicabile pentru tot personalul
unităţii.
(2) În vederea participarii la activitatile educative mentionate la
alin. 1, parintii si unitatea de învatamânt încheie contractul educational
prevazut în anexa nr. 2
la prezentul Regulament.
Art. 11. - (1) În unităţile de
învăţământ, cursurile se pot organiza în forma de învăţământ cu frecvenţă sau
în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(2) Forma de învăţământ cu frecvenţă poate fi organizată în program de
zi sau seral.
(3) Învăţământul primar funcţionează, de regulă, în programul de
dimineaţă. Pentru unităţile de învăţământ care funcţionează în cel puţin două
schimburi, programul este stabilit de Consiliul de administraţie al unităţii.
(4) Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi
a II-a, nu vor începe înainte de ora 8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora
14.00.
(5) În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o
pauză de 15 minute, după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute, după cea de-a
doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la clasa I, activităţile de
predare-învăţare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind
destinat activităţilor liber-alese, recreative.
(6) În situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează
împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs
este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute învăţătorii organizează
activităţi de tip recreativ.
(7) Pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi
din învăţământul postliceal ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10
minute după fiecare oră; după a treia oră de curs, se poate stabili o pauză de
15-20 minute.
(8) În situaţii speciale şi pe o perioadă determinată, durata orelor
de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a
directorului, prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, cu aprobarea inspectoratului şcolar.
Art. 12. - Durata şi structura anului de studiu, alcătuirea schemei orare,
precum şi organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului "A
doua şansă" sunt reglementate prin metodologie specifică, aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Art. 13. - (1) Prin hotărârea consiliului
de administraţie, la cererea părinţilor, unităţile de învăţământ pot organiza
activităţi cu elevii înainte sau după orele de curs, prin programul
"Şcoala după şcoală".
(2) Programul "Şcoala după şcoală"se organizează în baza
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Capitolul 3
Formaţiunile de studiu
Formaţiunile de studiu
Art. 14. - (1) În unităţile de
învăţământ, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu şi se
constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de
administraţie, conform prevederilor legale.
(2) Efectivele formaţiunilor de studiu în învăţământul preuniversitar
se constituie conform prevederilor legale.
(3) În situaţii excepţionale, pe baza unei justificări
corespunzătoare, unităţile de învăţământ pot organiza formaţiuni de studiu sub
efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar. În această situaţie, consiliul de
administraţie are posibilitatea de a consulta şi consiliul clasei, în vederea
luării deciziei.
(4) În localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ
în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de
studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de lege. Decizia privind
înfiinţarea şi funcţionarea acestor formaţiuni de studiu aparţine Ministerului
Educaţiei Naţionale, după consultarea consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ respective.
(5) Activitatea de învăţământ în regim simultan se reglementează prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(6) Ministerul Educaţiei Naţionale stabileşte, prin reglementări
specifice, disciplinele de învăţământ/modulele la care predarea se face pe
grupe de elevi.
(7) În situaţii temeinic motivate, în unităţile de învăţământ liceal
şi profesional, în care numărul de elevi de la o specializare/domeniu de
pregătire profesională este insuficient pentru alcătuirea unei clase, se pot
organiza clase cu dublu profil sau dublă specializare/calificare.
(8) Clasele mentionate la alin. (7) se organizeaza pentru profiluri/domenii de
pregatire/specializari/calificari la care disciplinele generale sunt comune, la
solicitarea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt, cu avizul
inspectoratului scolar si aprobarea Ministerului Educatiei Nationale.
(9) La disciplinele comune pentru toti elevii claselor mentionate la alin. (7), activitatea se
desfasoara cu toata clasa, iar la disciplinele/modulele de specialitate
activitatea se desfasoara pe grupe.
Art. 15. - (1) Învăţământul special şi
special integrat pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe uşoare, moderate
sau grave se face individual, pe grupe sau clase cu efective stabilite prin
lege, în funcţie de tipul şi de gradul deficienţei.
(2) Pentru fiecare copil/elev/tânăr cu dizabilităţi
grave/profunde/severe/asociate orientaţi de către Centrul Judeţean de Resurse
şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională pentru învăţământul de masă, efectivele existente ale
claselor se diminuează cu trei copii/elevi/tineri.
Art. 16. - (1) La înscrierea în
învăţământul gimnazial, liceal şi profesional, se asigură, de regulă,
continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a
unităţii de învăţământ.
(2) Conducerea unităţii de învăţământ va alcătui, de regulă,
formaţiunile de studiu astfel încât elevii din aceeaşi clasă să studieze
aceleaşi limbi străine.
(3) În unitatile de învatamânt în care alcatuirea formatiunilor de
studiu nu se poate face cu respectarea conditiilor mentionate la alin. (2), conducerile
unitatilor de învatamânt vor asigura în orar o plaja care sa permita cuplarea
mai multor clase la studiul limbilor moderne.
(4) În situaţii bine specificate, la solicitarea scrisă a părinţilor
şi a elevilor, directorul poate efectua modificări în studierea limbilor
moderne, prin inversarea ordinii de studiere a celor două limbi sau chiar prin
schimbarea lor.
(5) În cazurile mentionate la alin. (4), conducerea unitatii de învatamânt este obligata sa
asigure un program de sprijin al elevilor care nu au studiat limba moderna
respectiva sau nu se afla la acelasi nivel de studiu cu restul elevilor din
clasa/grupa.
Titlul III
Managementul unităţilor de învăţământ
Managementul unităţilor de învăţământ
Capitolul 1
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Art. 17. - (1) Managementul unităţilor de
învăţământ cu personalitate juridică este asigurat în conformitate cu
prevederile legale.
(2) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică este condusă de
consiliul de administraţie, de director şi, după caz, de directori adjuncţi.
(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii
de învăţământ se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul
profesoral, organizaţiile sindicale, consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţia părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi cu reprezentanţii agenţilor economici
implicaţi în susţinerea învăţământului profesional şi tehnic şi/sau în
desfăşurarea instruirii practice a elevilor.
Art. 18. - Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unităţile de învăţământ
se asigură, la cererea directorului, de către inspectoratele şcolare, prin
consilierul juridic.
Capitolul 2
Consiliul de administraţie
Consiliul de administraţie
Art. 19. - (1) Consiliul de administraţie
este organ de conducere al unităţii de învăţământ.
(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform
Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie
din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele
consiliului de administraţie. Pentru unităţile de învăţământ particular şi
confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana
desemnată de fondatori.
Art. 20. - (1) La şedinţele consiliului
de administraţie participă de drept, reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din
unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.
(2) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a
convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de
sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ la
toate şedinţele consiliului de administraţie. Membrii consiliului de
administraţie, observatorii şi invitaţii sunt convocaţi cu cel puţin 72 de ore
înainte de începerea şedinţei ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi şi
documentele ce urmează a fi discutate. În cazul şedinţelor extraordinare
convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se
consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace:
poştă, fax, e-mail sau sub semnătură.
(3) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat
aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia
de a convoca reprezentantul elevilor, care are statut de observator.
Capitolul 3
Directorul
Directorul
Art. 21. - (1) Directorul exercită
conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile
conferite de legislaţia în vigoare, cu hotărârile consiliului de administraţie
al unităţii de învăţământ, cu prevederile prezentului regulament.
(2) Funcţia de director se ocupă, conform legii, prin concurs public,
susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de
experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de
director se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
(3) Pentru asigurarea finantarii de baza, a finantarii complementare
si a finantarii suplimentare, directorul încheie contract de management
administrativ-financiar cu primarul unitatii administrativ- teritoriale în a
carui raza teritoriala se afla unitatea de învatamânt, respectiv cu
presedintele consiliului judetean, pentru unitatile de învatamânt special.
Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este anexa
la metodologia prevazuta la alin. (2).
(4) Directorul încheie contract de management educaţional cu
inspectorul şcolar general. Modelul- cadru al contractului de management
educaţional este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).
(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine,
conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid
politic, la nivel local, judeţean sau naţional.
(6) În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor
naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţii
respective. Respectarea criteriilor de competenţă profesională este
obligatorie.
(7) În unităţile şcolare cu predare în limbile minorităţilor
naţionale, în care există şi clase cu predare în limba română, unul dintre
directori va fi un cadru didactic care nu aparţine minorităţilor şi care predă
în limba română.
(8) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din
funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului
profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este
obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele
auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului
şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a
directorului unităţii de învăţământ.
(9) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate
fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a
2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(10) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din
unităţile de învăţământ, conducerea interimară este asigurată, până la
organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un
cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin
decizia inspectorului şcolar general, în baza hotărârii consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării
Consiliului profesoral şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.
Art. 22. - (1) În exercitarea funcţiei de
conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează
conducerea executivă a acesteia;
b) organizează întreaga activitate educaţională;
c) organizează şi este direct responsabil de aplicarea legislaţiei în
vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;
d) asigură managementul strategic al unităţii de învăţământ, în
colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, după consultarea
partenerilor sociali şi a reprezentanţilor părinţilor şi elevilor;
e) asigură managementul operaţional al unităţii de învăţământ;
f) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu
cele stabilite la nivel naţional şi local;
g) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor
legale necesare funcţionării unităţii de învăţământ;
h) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă;
i) semnează parteneriate cu agenţii economici pentru asigurarea
instruirii practice a elevilor;
j) prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea
de învăţământ pe care o conduce, întocmit de Comisia de evaluare şi asigurare a
calităţii; raportul, aprobat de consiliul de administraţie, este prezentat în
faţa Consiliului profesoral, comitetului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei
de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice
locale şi a inspectoratului şcolar.
(2) În exercitarea funcţiei de ordonator de credite directorul are
următoarele atribuţii:
a) propune în consiliul de administraţie, spre aprobare, proiectul de
buget şi raportul de execuţie bugetară,
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de
învăţământ;
c) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea
prevederilor legale;
d) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi
modernizarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.
(3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele
atribuţii:
a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului
individual de muncă;
b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din
subordine; răspunde de angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi
încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitate, precum şi de
selecţia personalului nedidactic;
c) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor,
organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului;
d) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Metodologia-cadru privind
mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi de
alte acte normative elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:
a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului
de şcolarizare, avizat de consiliului de administraţie;
b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a
unităţii de învăţământ şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;
c) coordonează şi răspunde de colectarea datelor statistice pentru
sistemul naţional de indicatori pentru educaţie, pe care le transmite
inspectoratului şcolar şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul de
Informaţii Integrat al Învăţământului din Romania (SIIIR);
d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, Regulamentul
de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
e) coordonează efectuarea anuală a recensământului copiilor/elevilor
din circumscripţia şcolară, în cazul unităţilor de învăţământ preşcolar, primar
şi gimnazial;
f) stabileşte componenţa formaţiunilor de studiu în baza hotărârii
consiliului de administraţie;
g) elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare,
precum şi schema de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune, spre
aprobare, consiliului de administraţie;
h) numeşte, după consultarea consiliului profesoral, în baza
hotărârii consiliului de administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum
şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;
i) numeşte cadrul didactic care face parte din consiliul clasei, ce
poate prelua atribuţiile profesorului diriginte, în condiţiile în care acesta
este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;
j) numeşte, în baza hotărârii consiliului de administraţie,
coordonatorii structurilor care aparţin de unitatea de învăţământ cu
personalitate juridică, din rândul cadrelor didactice - de regulă, titulare -
care îşi desfăşoară activitatea în structurile respective;
k) stabileşte, prin decizie, componenţa catedrelor şi comisiilor din
cadrul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie;
l) coordonează comisia de întocmire a orarului şi îl propune spre
aprobare consiliului de administraţie;
m) aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi
al elevilor; atribuţiile acestora sunt precizate în regulamentul de organizare
şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
n) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, Calendarul
activităţilor educative al unităţii de învăţământ;
o) aprobă graficul desfăşurării lucrărilor scrise semestriale;
p) aprobă, prin decizie, regulamentele de funcţionare ale cercurilor,
asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor
din unitatea de învăţământ în baza hotărârii consiliului de administraţie;
q) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea
de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară
în unitatea de învăţământ şi le supune spre aprobare consiliului de
administraţie;
r) asigură, prin şefii catedrelor şi responsabilii comisiilor metodice,
aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei
privind evaluarea rezultatelor şcolare;
s) controlează, cu sprijinul şefilor de catedră/responsabililor
comisiilor metodice, calitatea procesului instructiv-educativ, prin verificarea
documentelor, prin asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi
educative extracurriculare şi extraşcolare;
t) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din
unitate;
u) monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină
integrarea acestora în colectivul unităţii de învăţământ;
v) aprobă asistenţa la orele de curs sau la activităţi educative
şcolare/extraşcolare, a şefilor de catedră/responsabililor de comisii metodice,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
w) consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi
întârzierile la orele de curs ale personalului didactic de predare şi instruire
practică, precum şi întârzierile personalului didactic auxiliar şi nedidactic,
de la programul de lucru;
x) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea
publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
y) numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul
unităţii de învăţământ;
z) asigură arhivarea documentelor oficiale şi şcolare:
aa) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,
completarea şi gestionarea actelor de studii; răspunde de întocmirea,
eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi
gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;
bb) aprobă vizitarea unităţii de învăţământ, de către persoane din
afara unităţii, inclusiv de către reprezentanţi ai mass-media. Fac excepţie de
la această prevedere reprezentanţii instituţiilor cu drept de îndrumare şi
control asupra unităţilor de învăţământ, precum şi persoanele care participă la
procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.
(5) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către
consiliul de administraţie, potrivit legii, precum şi orice alte atribuţii
rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă
aplicabile.
(6) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de
activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ şi/sau, după
caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în conformitate
cu prevederile legale.
(7) In lipsă, directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către
directorul adjunct sau către un alt cadru didactic, membru al Consiliului de
administraţie. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinara
şi se sancţionează conform legii.
Art. 23. - În exercitarea atributiilor si a responsabilitatilor stabilite în
conformitate cu prevederile Art. 22, directorul emite decizii si note de serviciu.
Art. 24. - Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi prezidează
şedinţele acestuia.
Art. 25. - (1) Drepturile şi obligaţiile
directorului unităţii de învăţământ sunt cele prevăzute de legislaţia în
vigoare, de prezentul regulament şi de contractul colectiv de muncă
aplicabil.
(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de
către inspectorul şcolar general.
Capitolul 4
Directorul adjunct
Directorul adjunct
Art. 26. - (1) În activitatea sa,
directorul poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori adjuncţi aflaţi în
subordinea sa directă.
(2) Numărul directorilor adjuncţi se stabileşte proporţional cu
numărul de grupe de antepreşcolari/preşcolari/clase de elevi ale unităţii de
învăţământ, prin hotărâre a Consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar.
(3) Se poate numi un director adjunct, pentru:
a) unităţile de învăţământ de nivel primar şi/sau gimnazial care au
peste 30 de clase de elevi;
b) unităţile de învăţământ primar şi/sau gimnazial care au între 20
şi 30 de clase şi îndeplinesc una dintre condiţiile: au cel puţin 10 clase
inclusiv din învăţământul primar şi/sau grupe din învăţământul antepreşcolar şi
preşcolar sau au secţii cu predare în limbile minorităţilor într-o unitate
şcolară cu predare în limba română sau au secţii cu predare în limba română
într-o unitate şcolară cu predare într- o limbă a minorităţilor;
c) unităţile de învăţământ primar şi/sau gimnazial care au între 20
şi 30 de clase şi au internat şi cantină;
d) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care au peste 25 de
clase;
e) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care au între 18 şi 25
de clase şi îndeplinesc, una din condiţiile: au cel puţin 10 clase din
învăţământul primar şi/sau grupe din învăţământul preşcolar sau au secţii cu
predare în limbile minorităţilor într-o unitate şcolară cu predare în limba
română sau au secţii cu predare în limba română într-o unitate şcolară cu
predare într-o limbă a minorităţilor;
f) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care au între 18 şi 25
clase şi au internat şi cantină.
(4) Se pot numi doi directori adjuncţi pentru:
a) unităţile de învăţământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal
care funcţionează cu peste 60 de clase de elevi sau cu peste 60 de clase de
elevi şi grupe de copii din învăţământul antepreşcolar şi/sau preşcolar;
b) unităţile de învăţământ gimnazial, liceal sau postliceal care au
între 50 şi 60 de clase şi îndeplinesc, una dintre condiţiile: au clase din
filiera tehnologică sau sunt unităţi de învăţământ liceal cu profil teoretic
ori vocaţional şi care au grupe de grădiniţe ori clase de gimnaziu sau sunt
unităţi cu profil teoretic ori vocaţional care au şi clase de învăţământ
postliceal.
(5) Se pot numi trei directori adjuncţi, pentru unităţile de
învăţământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcţionează cu peste
70 de clase de elevi sau cu peste 70 de clase de elevi şi grupe de copii din
învăţământul antepreşcolar şi preşcolar.
Art. 27. - (1) Funcţia de director
adjunct se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre
didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management
educaţional.
(2) Organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director
adjunct se face în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
(3) Directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi
eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului
profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este
obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele
auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului
şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a
directorului adjunct al unităţii de învăţământ.
(4) Eliberarea din funcţie a directorilor adjuncţi ai unităţilor de
învăţământ liceal militar se face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu
avizul Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 28. - (1) Directorul adjunct îşi
desfăşoară activitatea în baza unui contract de management educaţional încheiat
cu directorul unităţii de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin
fişa postului, anexă la contractul de management educaţional, precum şi
atribuţiile delegate de director pe perioade determinate.
(2) Directorul adjunct exercită, prin delegare, toate atribuţiile
directorului, în lipsa acestuia.
Art. 29. - (1) Perioada concediului anual
de odihnă al directorului adjunct se aprobă de către directorul unităţii de
învăţământ.
(2) Pe perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii
de învăţământ nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau
vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional.
Titlul IV
Personalul unităţilor de învăţământ
Personalul unităţilor de învăţământ
Capitolul 1
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Art. 30. - (1) În unităţile de
învăţământ, personalul este format din personal didactic, care poate fi
didactic de conducere, didactic de predare şi instruire practică, didactic
auxiliar şi personal nedidactic.
(2) Selectia personalului didactic si a celui nedidactic din unitatile
de învatamânt se face prin concurs/examen, conform normelor specifice.
(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi
nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se realizează
prin încheierea contractului individual de muncă cu unitatea de învăţământ,
prin reprezentantul său legal.
Art. 31. - (1) Competenţele,
responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământul
sunt cele reglementate de legislaţia în vigoare.
(2) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să
îndeplinească condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat şi să fie apt
din punct de vedere medical.
(3) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o
ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită
elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.
(4) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să
desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa
intimă, privată şi familială a acestuia.
(5) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să
aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional
elevii şi/sau colegii.
(6) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia de a
veghea la siguranţa elevilor, în incinta unităţii de învăţământ, pe parcursul
desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor extracurriculare/extraşcolare.
(7) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia să
sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională
specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în
legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului/elevului, inclusiv în
legătură cu aspecte care îi afectează demnitatea, integritatea fizică şi
psihică.
Art. 32. - (1) Structura de personal şi
organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi
prin proiectul de încadrare ale fiecărei unităţi de învăţământ.
(2) Prin organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi
ierarhia internă, organismele consultative, catedrele, comisiile şi celelalte
colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri
funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an
şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează ca document
oficial la secretariatul unităţii de învăţământ.
Art. 33. - (1) Coordonarea activităţii
structurilor unităţilor de învăţământ se realizează de către un coordonator
numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a consiliului
de administraţie, la propunerea directorului.
(2) La nivelul structurilor arondate unităţilor de învăţământ cu
personalitate juridică se pot constitui colective de lucru proprii. Conform
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, acestea
sunt integrate în organismele corespunzătoare de la nivelul unităţilor de
învăţământ cu personalitate juridică.
Art. 34. - Personalul didactic de predare este organizat în catedre/comisii
metodice şi în colective/comisii de lucru pe diferite domenii de activitate, în
conformitate cu normele legale în vigoare şi cu prevederile prezentului
regulament. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ
cuprinde prevederi specifice referitoare la organizarea şi funcţionarea
catedrelor/comisiilor.
Art. 35. - Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de
specialitate care se află în subordinea directorului/directorului adjunct, în
conformitate cu organigrama unităţii de învăţământ.
Art. 36. - La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, funcţionează, de
regulă, următoarele compartimente de specialitate: secretariat,
financiar-contabil, administrativ, precum şi alte compartimente, potrivit
legislaţiei în vigoare.
Capitolul 2
Personalul didactic
Personalul didactic
Art. 37. - Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 38. - Pentru încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică de
conducere, de predare şi instruire practică sau într-o funcţie didactică
auxiliară, personalul didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical,
eliberat pe un formulat specific, elaborat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Ministerul Sănătăţii.
Art. 39. - (1) Cadrele didactice care fac
dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului
educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile, pot face parte din corpul
naţional de experţi în management educaţional, iar procedura şi criteriile de
selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
(2) Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de
formare continuă, în condiţiile legii.
Art. 40. - Se interzice personalului didactic de predare să condiţioneze
evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea
oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la reprezentanţii legali ai
acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se sancţionează
conform legii.
Art. 41. - În unităţile de învăţământ se organizează permanent, pe durata
desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al cadrelor didactice, în zilele
în care acestea au mai puţine ore de curs. Numărul şi atribuţiile profesorilor
de serviciu se vor stabili în funcţie de dimensiunea perimetrului şcolar, de
numărul elevilor şi de activităţile specifice care se organizează în unitatea
de învăţământ.
Capitolul 3
Personalul nedidactic
Personalul nedidactic
Art. 42. - (1) Personalul nedidactic îsi
desfasoara activitatea în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale contractelor
colective de munca aplicabile.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor
nedidactice dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de
concurs şi validează rezultatele concursului.
(3) Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu
personalitate juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de
administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă.
Art. 43. - (1) Activitatea personalului
nedidactic este coordonată, de regulă, de administratorul de patrimoniu.
(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către
administratorul de patrimoniu potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se
aprobă de către directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ.
(3) Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale
personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii, directorul poate
solicita administratorului de patrimoniu schimbarea acestor sectoare.
(4) Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul
subordonat în alte activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ.
(5) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă
persoană din cadrul compartimentului administrativ, desemnată de către
director, trebuie să se îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea
periodică a elementelor bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea
asigurării securităţii copiilor/elevilor/personalului din unitate.
Capitolul 4
Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ
Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ
Art. 44. - (1) Evaluarea personalului
didactic se face conform legislaţiei în vigoare.
(2) În conformitate cu prevederile legale, inspectoratele şcolare
realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul
preuniversitar, în baza metodologiilor specifice.
Art. 45. - Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârşitul anului
calendaristic conform prevederilor legale şi ale regulamentului intern, în baza
fişei postului.
Capitolul 5
Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ
Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ
Art. 46. - Personalul didactic raspunde disciplinar conform Legii educatiei
nationale nr. 1/2011, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 47. - Personalul nedidactic raspunde disciplinar în conformitate cu
prevederile Legii nr. 53/2003
- Codul Muncii, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Titlul V
Organisme funcţionale şi responsabilităţi ale cadrelor didactice
Organisme funcţionale şi responsabilităţi ale cadrelor didactice
Capitolul 1
Organisme funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ
Organisme funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ
Secţiunea 1
Consiliul profesoral
Consiliul profesoral
Art. 48. - (1) Totalitatea cadrelor
didactice dintr-o unitate de învăţământ constituie Consiliul profesoral al
unităţii de învăţământ. Preşedintele consiliului profesoral este
directorul.
(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este
nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre
cadrele didactice.
(3) Cadrele didactice au dreptul să participe la toate şedinţele
Consiliilor profesorale din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară
activitatea, obligaţia principală fiind de a participa la şedinţele Consiliului
profesoral din unitatea de învăţământ unde, la începutul anului şcolar, declară
că are norma de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele la unitatea la care a
declarat că are norma de bază se consideră abatere disciplinară.
(4) Consiliul profesoral se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin
două treimi din numărul total al membrilor.
(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin
jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral şi sunt
obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru
beneficiarii primari ai educaţiei. Modalitatea de vot se stabileşte la
începutul şedinţei.
(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie,
secretarul consiliului profesoral, în baza votului cadrelor didactice.
Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale
ale şedinţelor consiliului profesoral.
(7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în
funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai
consiliului elevilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai
partenerilor sociali.
(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi
membrii şi invitaţii au obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă.
(9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral. Registrul de procese-verbale este document oficial,
căruia i se alocă număr de înregistrare şi i se numerotează paginile. Pe ultima
pagină, directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea
numărului paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii de învăţământ.
(10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este
însoţit, în mod obligatoriu, de un dosar care conţine anexele
proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări,
memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.
Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se
găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ.
Art. 49. - Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
(a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
(b) analizează şi dezbate raportul general privind starea şi calitatea
învăţământului din unitatea de învăţământ;
(c) alege, prin vot secret, membrii consiliului de administraţie care
provin din rândurile personalului didactic;
(d) dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre
aprobare, planul de dezvoltare instituţională a şcolii;
(e) dezbate si aproba rapoartele de activitate, programele
semestriale, planul anual de activitate, precum si eventuale completari sau
modificari ale acestora;
(f) aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din
unitatea de învăţământ;
(g) validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală
prezentată de fiecare învăţător/institutor/profesor de învăţământ
primar/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de
amânări, diferenţe şi corigenţe;
(h) hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată
elevilor care săvârşesc abateri;
(i) propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul
salariat al unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
(j) validează notele la purtare mai mici decât 7, respectiv mai mici
decât 8 - în cazul unităţilor de învăţământ cu profil pedagogic, teologic si
milita-, precum şi calificativele la purtare mai mici de "bine",
pentru elevii din învăţământul primar;
(k) propune consiliului de administraţie curriculumul la decizia
şcolii;
(l) validează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul
şcolar în curs, aprobată de consiliul de administraţie;
(m) avizează proiectul planului de şcolarizare;
(n) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al
unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
(o) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului
didactic şi didactic auxiliar, care solicită acordarea gradaţiei de merit sau a
altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare
a activităţii desfăşurate de acesta;
(p) propune consiliului de administraţie programele de formare
continuă şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice;
(q) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea
titlului de "Profesorul anului" cadrelor didactice cu rezultate
deosebite în activitatea didactică, în unitatea de învăţământ;
(r) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;
(s) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale, a
inspectoratelor şcolare sau din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative
şi/sau administrative cu caracter normativ, care reglementează activitatea
instructiv-educativă, formulează propuneri de modificare sau de completare a
acestora;
(t) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii
instructiv-educative din unitatea de învăţământ; propune consiliului de
administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
(u) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în condiţiile legii;
(v) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de
administraţie, rezultând din legislaţia în vigoare şi din contractele colective
de muncă aplicabile;
(w) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de
învăţământ, conform legii.
Art. 50. - Documentele consiliului profesoral sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;
b) convocatoare ale consiliului profesoral;
c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de
dosarul cu anexele proceselor- verbale. .
Secţiunea 2
Consiliul clasei
Consiliul clasei
Art. 51. - (1) Consiliul clasei
funcţionează în învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi
postliceal şi este constituit din totalitatea personalului didactic care predă
la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi
al clasei, cu excepţia claselor din învăţământul postliceal şi, pentru toate
clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, din reprezentantul elevilor
clasei respective.
(2) Preşedintele consiliului clasei este
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, respectiv
profesorul diriginte, în cazul învăţământului gimnazial, liceal, profesional şi
postliceal.
(3) Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru. El se
poate întâlni ori de câte ori situaţia o impune, la solicitarea
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, respectiv
a profesorului diriginte, a reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor.
Art. 52. - Consiliul clasei îşi desfăşoară activitatea la nivelul fiecărei
clase, având următoarele obiective:
(a) armonizarea activităţilor didactice cu nevoile educaţionale ale
elevilor şi cu aşteptările părinţilor;
(b) evaluarea corectă a progresului şcolar şi comportamental al
elevilor;
(c) coordonarea intervenţiilor multiple ale echipei pedagogice, în
vederea optimizării rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor
educaţionale, stabilite pentru colectivul clasei;
(d) stabilirea şi punerea în aplicare a modalităţilor de sprijinire a
elevilor cu un ritm lent de învăţare;
(e) organizarea de activităţi suplimentare pentru elevii capabili de
performanţe şcolare înalte.
Art. 53. - Consiliul clasei are următoarele atribuţii:
(a) analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui
elev;
(b) stabileşte măsuri de asistenţă educaţională, atât pentru elevii cu
probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate
deosebite;
(c) stabileşte notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în
funcţie de comportamentul acestora în unitatea de învăţământ preuniversitar şi
în afara acesteia, şi propune consiliului profesoral validarea mediilor mai
mici decât 7,00 şi respectiv mai mici decât 8,00 pentru unităţile de învăţământ
cu profil pedagogic, teologic şi militar sau a calificativelor
"suficient" şi "insuficient", pentru învăţământul primar;
(d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
(e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este
nevoie, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii
elevilor clasei;
(f) propune învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar/profesorului diriginte, din proprie iniţiativă sau la
solicitarea directorului ori a consiliului profesoral, după caz, sancţiunile
disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
Art. 54. - (1) Hotărârile consiliului
clasei se adoptă cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa
a cel puţin 2/3 din numărul acestora.
(2) Hotărârile adoptate în şedinţele consiliului clasei se
înregistrează în registrul de procese-verbale ale consiliului clasei. Registrul
de procese-verbale al consiliului clasei este însoţit în mod obligatoriu, de
dosarul care conţine anexele proceselor-verbale.
(3) Mediile la purtare mai mici decât 7,00, respectiv mai mici decât
8,00, în cazul unităţilor de învăţământ cu profil pedagogic, teologic şi
militar sunt propuse spre avizare de către profesorul diriginte consiliului
clasei. Avizarea se face cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în
prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul acestora. Ulterior, propunerile avizate
sunt înaintate spre aprobare consiliului profesoral.
Art. 55. - Documentele consiliului clasei sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului clasei;
b) convocatoarele la şedinţele consiliului clasei;
c) registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de
dosarul cu anexele proceselor-verbale.
Secţiunea 3
Catedrele/comisiile metodice
Catedrele/comisiile metodice
Art. 56. - (1) În cadrul unei unităţi de
învăţământ, catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum trei membri,
pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.
(2) În învăţământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie
pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe nivel de învăţământ.
(3) Activitatea catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful
catedrei, respectiv responsabilul comisiei metodice, ales prin vot secret de
către membrii catedrei/comisiei.
(4) Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar sau de câte ori
directorul ori membrii catedrei/comisiei metodice consideră că este necesar.
Şedinţele se desfăşoară după o tematică elaborată la nivelul catedrei, sub
îndrumarea şefului de catedră/responsabilului comisiei metodice, şi aprobată de
directorul unităţii de învăţământ.
Art. 57. - Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:
a) stabileşte modalităţile concrete de implementare a curriculumului
naţional, adecvate specificului unităţii de învăţământ şi nevoilor educaţionale
ale elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi
atingerii standardelor naţionale;
b) elaborează oferta de curriculum la decizia şcolii şi o propune
spre dezbatere consiliului profesoral;
c) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale, menite să
conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar
al elevilor;
d) consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a
proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;
e) elaborează instrumente de evaluare şi notare;
f) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în
care se realizează evaluarea elevilor la disciplina/disciplinele respective;
h) planifică şi organizează instruirea practică a elevilor;
i) organizează, în funcţie de situaţia concretă din unitatea de
învăţământ, activităţi de pregătire specială a elevilor cu ritm lent de
învăţare, ori pentru examene/evaluări şi concursuri şcolare;
j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare -
acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de
experienţă etc.;
k) implementează standardele de calitate specifice;
l) realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii
activităţii didactice.
Art. 58. - Atribuţiile şefului de catedră/ responsabilului comisiei metodice
sunt următoarele:
a) organizează şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei
metodice (întocmeşte planul managerial al catedrei, coordonează realizarea
instrumentelor de lucru la nivelul catedrei, elaborează rapoarte şi analize,
propune planuri de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după
consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice, precum şi alte documente stabilite
prin regulamentul intern, întocmeşte şi completează dosarul catedrei);
b) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice; atribuţia de şef de catedră/responsabilul comisiei
metodice este stipulată în fişa postului didactic;
c) evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la
nivelul unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările legale în
vigoare, activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
d) propune participarea membrilor catedrei/comisiei metodice la
cursuri de formare;
e) răspunde în faţa directorului, a consiliului de administraţie şi a
inspectorului şcolar de specialitate de activitatea profesională a membrilor
catedrei/comisiei;
f) are obligaţia de a participa la acţiunile şcolare şi extraşcolare
iniţiate în unitatea de învăţământ, cu acceptul conducerii acesteia;
g) efectuează asistenţe la ore, conform planului managerial al
catedrei sau la solicitarea directorului;
h) elaborează, semestrial şi lunar, la cererea directorului,
informări asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, pe care o prezintă în
consiliul profesoral;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de consiliul de
administraţie.
Capitolul 2
Responsabilităţi ale personalului didactic în unitatea de învăţământ
Responsabilităţi ale personalului didactic în unitatea de învăţământ
Secţiunea 1
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
Art. 59. - (1) Coordonatorul pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, este, de regulă, un
cadru didactic titular, ales de consiliul profesoral şi aprobat de către
Consiliul de Administraţie.
(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează
şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la nivelul unităţii
de învăţământ, în colaborare cu şeful comisiei diriginţilor, cu responsabilul
comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor pe
şcoală/asociaţia de părinţi, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu
consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.
(3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor strategiilor
Ministerului Educaţiei Naţionale privind educaţia formală şi non-formală.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte atribuţiile
Coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare,
în funcţie de specificul unităţii.
(5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform
prevederilor legale în vigoare.
Art. 60. - Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare are următoarele atribuţii:
a) coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă
nonformală din şcoală;
b) avizează planificarea activităţilor din cadrul programului
activităţilor educative ale clasei;
c) elaborează programul/calendarul activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare proprii, în conformitate cu planul de dezvoltare instituţională,
cu direcţiile stabilite de către inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei
Naţionale, în urma consultării părinţilor şi a elevilor.
d) elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe
educative de intervenţie şi prevenire a absenteismului, a abandonului şcolar, a
violenţei, a delincvenţei juvenile, precum şi programe pentru dezvoltarea
abilităţilor de viaţă, de educaţie civică, promovarea sănătăţii, programe
culturale, ecologice, sportive şi turistice, educaţie rutieră, protecţie
civilă;
e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care
corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora,
prin consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei;
f) analizează, semestrial, împreună cu alte comisii existente la
nivelul unităţii de învăţământ, situaţia disciplinară a elevilor şi situaţia
frecvenţei acestora la orele de curs;
g) prezintă directorului unităţii de învăţământ rapoarte privind
activitatea educativă şi rezultatele acesteia;
h) diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate
în unitatea de învăţământ;
i) facilitează implicarea părinţilor şi a partenerilor educaţionali
în activităţile educative;
j) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a
consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pe teme educative;
k) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative
nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;
l) îndrumă, controlează şi evaluează activitatea educativă nonformală
din internatele şcolare;
m) facilitează vizite de studii pentru elevii, în ţară şi
străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional.
Art. 61. - Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare conţine:
a) oferta educaţională a unităţii de învăţământ în domeniul
activităţii educative extraşcolare;
b) planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;
c) planificarea calendaristică a activităţilor educative
extraşcolare, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;
d) programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative
extraşcolare;
e) programe educative de prevenţie şi intervenţie;
f) modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative
extraşcolare a elevilor;
g) măsuri de optimizare a ofertei educative extraşcolare;
h) rapoarte de activitate semestriale si anuale;
i) documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format
letric sau electronic, transmise de inspectoratul şcolar şi Ministerul Educaţiei
Naţionale, privind activitatea educativă extraşcolară.
Art. 62. - (1) Inspectoratele şcolare vor
stabili o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare.
(2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de
activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă
şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională a
unităţii de învăţământ.
Secţiunea 2
Profesorul diriginte
Profesorul diriginte
Art. 63. - (1) Coordonarea activităţii
claselor de elevi din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal
se realizează prin profesorii diriginţi.
(2) Pentru activitatea de diriginte, cadrul didactic primeşte o
indemnizaţie, conform legii.
(3) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor
diriginte, la o singură clasă.
(4) În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin
învăţătorului/institutorului/ profesorului pentru învăţământul primar.
Art. 64. - (1) Profesorii diriginţi sunt
numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, după consultarea consiliului profesoral.
(2) La numirea diriginţilor se are în vedere principiul continuităţii,
astfel încât o clasă să aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui ciclu de
învăţământ.
(3) De regulă, poate fi numit ca diriginte un cadru didactic titular
sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de
învăţământ şi care predă la clasa respectivă.
(4) Pot fi numiţi ca profesori diriginţi şi cadrele didactice din
centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică.
Art. 65. - (1) Activităţile specifice
funcţiei de diriginte sunt prevăzute într-o anexă la fişa postului cadrului
didactic învestit cu această responsabilitate.
(2) Planificarea activităţilor dirigintelui se realizează, semestrial
şi anual, de către acesta, conform proiectului de dezvoltare instituţională şi
nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează şi se
avizează de către directorul adjunct sau directorul unităţii de învăţământ.
(3) Profesorul diriginte îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea
potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual de dezvoltare instituţională al
unităţii de învăţământ, în acord cu particularităţile educaţionale ale clasei
respective.
(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional,
consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o
coordonează. Activităţile se referă la:
a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele
sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate
pentru aria curriculară "Consiliere şi orientare";
b) teme de educaţie pentru sănătate şi de promovare a unui stil de
viaţă sănătos, educaţie rutieră, educaţie civică, educaţia şi pregătirea
antiinfracţională a elevilor, protecţie civilă, educaţie antiseismică,
antidrog, prevenirea şi combaterea traficului de persoane, teme de prevenire a
violenţei etc., în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale
strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor stabilite de
Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu alte ministere, instituţii şi
organizaţii.
(5) Dirigintele desfăşoară activităţi educative extraşcolare,
activităţi pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în
concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul
respectiv de elevi.
(6) Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare
profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează, sunt obligatorii şi
sunt desfăşurate de diriginte, în cadrul orelor de consiliere şi orientare,
orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz. În situaţia în care
aceste activităţi se desfăşoară în afara orelor de curs, dirigintele
stabileşte, consultând colectivul de elevi, un interval orar pentru
desfăşurarea activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare
profesională, într-un spaţiu prestabilit şi destinat acestei activităţi, cu
aprobarea conducerii unităţii de învăţământ. Intervalul orar este anunţat de
către profesorul diriginte elevilor, părinţilor şi celorlalte cadre didactice.
Planificarea orei destinate acestor activităţi se realizează cu aprobarea
directorului unităţii de învăţământ, iar ora respectivă se consemnează în
condica de prezenţă a cadrelor didactice.
Art. 66. - (1) Pentru a se asigura o
comunicare constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, dirigintele realizează
activităţi de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi, tutori sau
susţinătorii legali.
(2) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali, profesorul diriginte stabileşte o oră săptămânal în
care este la dispoziţia acestora, pentru prezentarea situaţiei şcolare a
elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale
specifice ale acestora.
(3) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare clasă se aprobă de
către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii.
Art. 67. - Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:
1. organizează şi coordonează:
a) activitatea colectivului de elevi;
b) activitatea consiliului clasei;
c) şedinţele cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la
începutul şi sfârşitul semestrului, şi ori de câte ori este cazul;
d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
e) activităţi educative şi de consiliere;
f) activităţi extracurriculare, în şcoală şi în afara acesteia;
2. monitorizează:
a) situaţia la învăţătură a elevilor;
b) frecvenţa la ore a elevilor;
c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi
competiţiile şcolare;
d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare şi
extraşcolare;
e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea
acestora în activităţi de voluntariat;
3. colaborează cu:
a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea privind activitatea
elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi
pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i
implică pe elevi;
b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de
consiliere şi orientare a elevilor clasei;
c) conducerea şcolii, pentru organizarea unor activităţi ale
colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii,
pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreţinerea şi
dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru
soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite, apărute în legătură cu
colectivul de elevi;
d) comitetul de părinţi al clasei şi cu părinţii, tutorii sau
susţinători legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi
evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri
implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
e) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare
şi a actelor de studii ale elevilor clasei;
f) persoana desemnată de conducerea unităţii de învăţământ pentru
gestionarea Sistemului de Informaţii Integrat al Învăţământului din Romania
(SIIIR), în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevii
clasei;
4. informează:
a) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali acestora
despre prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ;
b) elevii şi părinţii acestora cu privire la reglementările
referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care
reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
c) părinţii tutori sau susţinători legali despre situaţia şcolară,
despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se
realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, precum şi în scris, ori de câte
ori este nevoie;
d) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în cazul în care elevul
înregistrează peste 10 absenţe nemotivate; informarea se face în scris;
e) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în scris, în legătură
cu situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei
şcolare sau repetenţie;
5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii
de învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare sau cu fişa
postului.
Art. 68. - Profesorul diriginte are şi alte atribuţii:
a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă,
alături de elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali şi de consiliul
clasei;
b) completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;
c) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu procedurile stabilite
de prezentul Regulament şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;
d) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi
de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
e) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza
rezultatelor obţinute de către aceştia la învăţătură şi purtare;
f) propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru
elevi, în conformitate cu prevederile legale;
g) completează documentele specifice colectivului de elevi pe care-l
coordonează, respectiv: catalogul clasei, carnetele de elevi, fişa
psihopedagogică;
h) monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;
i) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale
clasei;
j) elaborează portofoliul dirigintelui.
Art. 69. - Dispoziţiile Art. 66-68 se aplică în mod corespunzător învăţătorilor/institutorilor/
profesorilor pentru învăţământ primar.
Capitolul 3
Comisiile din unităţile de învăţământ
Comisiile din unităţile de învăţământ
Secţiunea 1
Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar
Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar
Art. 70. - La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Comisia
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, conform Strategiei
cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de
învăţământ.
Art. 71. - (1) Componenţa şi atribuţiile
Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar respectă
reglementările naţionale în vigoare.
(2) Componenţa nominală a Comisiei pentru prevenirea şi combaterea
violenţei în mediul şcolar se stabileşte prin decizia internă a directorului
unităţii de învăţământ, după discutarea şi aprobarea ei în consiliul de
administraţie.
Art. 72. - Unitatea de învăţământ, în cadrul Comisiei pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar, elaborează şi adoptă anual propriul Plan
operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului violenţei în
mediul şcolar.
Art. 73. - În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, respectiv
cu prevederile Planului cadru de acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă
a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile în
incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ, asigurarea unui mediu
securizat în unităţile de învăţământ se realizează de către administraţia
publică locală, instituţii specializate ale Ministerului Afacerilor Interne,
inspectoratele şcolare şi respectiv unităţile de învăţământ.
Art. 74. - Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar
este responsabilă de punerea în aplicare, la nivelul unităţii de învăţământ, a
prevederilor Planului cadru de acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a
preşcolarilor/elevilor şi a personalului şi prevenirea delincvenţei juvenile în
incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ. În acest sens, Comisia
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar:
a) are obligaţia de a colabora cu autorităţile administraţiei publice
locale, cu reprezentanţii poliţiei şi ai jandarmeriei pentru a creşte siguranţa
în unitatea de învăţământ;
b) elaborează rapoarte privind securitatea preşcolarilor/elevilor din
unitatea de învăţământ respectivă;
c) propune conducerii unităţii de învăţământ măsuri specifice,
rezultate după analiza factorilor de risc şi a situaţiei specifice, care să
aibă drept consecinţă creşterea gradului de siguranţă a preşcolarilor/elevilor
şi a personalului din unitate şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi
în zonele adiacente unităţii de învăţământ.
Art. 75. - În fiecare unitate de învăţământ, se stabilesc condiţiile de acces
în şcoală personalului unităţii, preşcolarilor/elevilor şi al vizitatorilor,
acestea fiind incluse în regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii
de învăţământ.
Art. 76. - (1) În urma consultarii
Consiliului reprezentativ al parintilor si a Consiliului reprezentativ al
elevilor, Consiliul profesoral din fiecare unitate de învatamânt stabileste
pentru elevi cel putin un semn distinctiv, cum ar fi: ecuson, uniforma, esarfa
sau altele asemenea, în conformitate cu Legea nr. 35/2007 privind cresterea sigurantei în unitatile de
învatamânt, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Semnele distinctive prevazute la alin. (1) vor fi comunicate Directiei Generale de Politie a
Municipiului Bucuresti sau inspectoratului de politie judetean si Directiei
Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti ori inspectoratului de jandarmi
judetean.
Secţiunea 2
Comisia pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii
Comisia pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii
Art. 77. - (1) La nivelul unităţilor de
învăţământ se constituie, prin decizia directorului, dată în baza hotărârii
consiliului de administraţie, Comisia pentru prevenirea şi combaterea
discriminării şi promovarea interculturalităţii.
(2) Comisia are drept scop promovarea, în cadrul unităţii de
învăţământ, a principiilor şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală
prietenoasă şi democratică, care valorifică diversitatea culturală, o şcoală în
care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere
generate de originea etnică, naţionalitate, deficienţe fizice sau mentale,
origine culturală sau socio-economică, religie, limbă maternă, convingerile,
sexul, vârsta, infecţia HIV, apartenenţa la o categorie dezavantajată sau orice
criteriu sancţionat de legislaţia pentru prevenirea şi combaterea discriminării
din România. Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară, care
reprezintă o formă gravă de discriminare, constituie o condiţie imperativă
pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.
(3) La nivelul unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi secundar
inferior, Comisia este formată din 3 membri: două cadre didactice şi un
reprezentant al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. La nivelul
învăţământului secundar superior şi terţiar nonuniversitar comisia este formată
din 5 membri: trei cadre didactice, un reprezentant al părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali şi un reprezentant al elevilor. La şedinţele de lucru
ale comisiei sunt invitaţi să participe, acolo unde este posibil, în calitate
de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale cu
activitate în domeniul drepturilor omului.
(4) Principalele responsabilităţi ale Comisiei pentru prevenirea şi
combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii sunt următoarele:
a) elaborarea unui plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea
discriminării şi promovarea interculturalităţii, în scopul asigurării
respectării principiilor şcolii incluzive, în unitatea de învăţământ;
b) colaborarea cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali,
mediatorii şcolari, Consiliul elevilor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială
şi Protecţia Copilului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării,
organizaţii nonguvernamentale în domeniul drepturilor omului şi alţi factori
interesaţi în scopul prevenirii şi combaterii cazurilor de discriminare şi a
promovării interculturalităţii;
c) propunerea unor acţiuni specifice, la nivelul claselor sau al
unităţii de învăţământ, care să contribuie la cunoaşterea şi valorizarea
celuilalt, la promovarea interculturalităţii;
d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită, care să
reglementeze comportamentele nondiscriminatorii la nivelul unităţii de
învăţământ. Politica unităţii de învăţământ, în acest sens, şi procedurile
respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să presupună
atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;
e) identificarea şi analiza cazurilor de discriminare şi înaintarea
de propuneri de soluţionare a acestora, consiliului de administraţie,
directorului unităţii de învăţământ sau consiliului profesoral, după caz;
f) prevenirea şi medierea conflictelor apărute ca urmare a aplicării
măsurilor ce vizează respectarea principiilor şcolii incluzive;
g) sesizarea autorităţilor competente în cazul identificării formelor
grave de discriminare;
h) monitorizarea şi evaluarea acţiunilor întreprinse pentru
prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii;
i) elaborarea şi monitorizarea implementării planului de desegregare,
acolo unde este cazul;
j) elaborarea, anual, a unui raport care să conţină referiri la
acţiunile întreprinse pentru prevenirea discriminării şi la rezultatele
obţinute în rezolvarea cazurilor de discriminare şi/sau, după caz, segregare.
Raportul elaborat de comisia pentru prevenirea discriminării este inclus în
raportul anual de analiză a activităţii desfăşurate de unitatea de învăţământ;
(5) Inspectoratele şcolare monitorizează activitatea Comisiilor de
combatere a discriminării din cadrul unităţilor de învăţământ.
Secţiunea 3
Comisia de control managerial intern
Comisia de control managerial intern
Art. 78. - (1) La nivelul unitatilor de
învatamânt se constituie, prin decizie a directorului, în baza hotarârii
Consiliului de administratie, Comisia de control managerial intern, în
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 946/2005 pentru
aprobarea codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de
control intern/managerial la entitatile publice si pentru dezvoltarea
sistemelor de control intern/managerial, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(2) Componenţa, modul de organizare şi de lucru, precum si alte
elemente privind această comisie se stabilesc, in funcţie de complexitatea şi
de volumul activităţilor din fiecare unitate de învăţământ, de către
conducătorul acesteia. Comisia se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori
este nevoie.
Art. 79. - Comisia de control managerial intern are următoarele
atribuţii:
a) asigură coordonarea deciziilor şi acţiunilor compartimentelor
structurale ale entităţii publice;
b) organizează, când necesităţile o impun, structuri specializate
care să sprijine managementul în activitatea de coordonare;
c) coordonează şi influenţează decisiv rezultatele interacţiunii
dintre salariaţi în cadrul raporturilor profesionale;
d) conştientizează salariaţii asupra consecinţelor deciziilor şi ale
acţiunilor lor asupra întregii entităţi publice;
e) organizează consultări prealabile, în vederea unei bune
coordonări, în cadrul compartimentelor cât şi între structurile unităţi de
învăţământ.
Secţiunea 4
Alte comisii din unităţile de învăţământ
Alte comisii din unităţile de învăţământ
Art. 80. - (1) La nivelul unitatilor de
învatamânt se constituie si functioneaza comisiile de lucru, prevazute de
legislatia în vigoare si contractele colective de munca aplicabile, mentionate
în anexa nr. 1 a
prezentului Regulament. Comisiile se constituie prin decizie a directorului, în
baza hotarârii Consiliului de administratie.
(2) Pentru analiza, monitorizarea si rezolvarea unor situatii
specifice, consiliul de administratie poate hotarî constituirea unor comisii
temporare, altele decât cele prevazute în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Comisiile se constituie prin
decizie a directorului, în baza hotarârii Consiliului de administratie.
Capitolul 4
Tipul şi conţinutul documentelor manageriale
Tipul şi conţinutul documentelor manageriale
Art. 81. - Pentru optimizarea managementului unităţii de învăţământ
conducerea acesteia elaborează documente manageriale, astfel:
a) documente de diagnoză;
b) documente de prognoză;
c) documente manageriale de evidenţă.
Art. 82. - (1) Documentele de diagnoză
ale unităţii de învăţământ sunt:
a) rapoartele semestriale asupra activităţii desfăşurate;
b) raportul anual asupra activităţii desfăşurate;
c) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de
învăţământ;
d) raportul de evaluare internă a calităţii
(2) Conducerea unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente
de diagnoză, dedicate unor domenii specifice de interes, care să contribuie la
dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.
Art. 83. - Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate se
întocmeşte de către echipa managerială, în general ca analiză de tip SWOT sau în
conformitate cu alte tipuri de analize. Raportul este prezentat, de către
director, spre validare, atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului
profesoral. Validarea raportului semestrial/anual are loc la începutul
semestrului al doilea/anului şcolar următor.
Art. 84. - Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate este
postat, obligatoriu, pe site-ul unităţii de învăţământ, dacă acesta există,
ori, în lipsa site-ului, este făcut cunoscut prin orice altă formă de
mediatizare - tipărire, afişare etc. - devenind astfel document public.
Art. 85. - Raportul de evaluare internă a calităţii se întocmeşte de către
comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi este prezentat spre
validare atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului
profesoral.
Art. 86. - (1) Documentele de prognoză
ale unităţii de învăţământ se realizează pe baza documentelor de diagnoză ale
perioadei anterioare.
(2) Documentele de prognoză sunt:
a) planul de dezvoltare instituţională;
b) programul managerial (pe an şcolar);
c) planul operaţional al unităţii de învăţământ (pe an şcolar);
d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.
(3) Directorul poate elabora şi alte documente, în scopul optimizării
managementului unităţii de învăţământ.
Art. 87. - (1) Planul de dezvoltare
instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung al unităţilor
din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi se
elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de
5 ani, ţinând cont de indicatori naţionali şi europeni. Acesta conţine:
a) prezentarea unităţii de învăţământ: istoric şi starea actuală a
resurselor umane, materiale, relaţia cu comunitatea locală şi schema
organizatorică;
b) analiza de nevoi alcătuită din analiza mediului intern (de tip
SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PEST);
c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii de
învăţământ;
d) planul de dezvoltare, care conţine planificarea tuturor
activităţilor unităţii de învăţământ, fiind structurat astfel: funcţia
managerială, obiective, termen, stadiu de realizare, resurse necesare,
responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluarea anuală;
e) planul operaţional al etapei curente.
(2) Planul de dezvoltare instituţională se avizează de către consiliul
profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie.
(3) Planul de acţiune al şcolii este parte a planului de dezvoltare
instituţională al unităţii de învăţământ profesional şi tehnic, care corelează
oferta în educaţie şi formare profesională cu nevoile de dezvoltare
socio-economică la nivelul ariei de acţiune.
(4) Planul de acţiune al şcolii se realizează în baza ghidului de elaborare
emis de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic.
Art. 88. - (1) Programul managerial
constituie documentul de prognoză pe termen mediu şi se elaborează de către
director pentru o perioadă de un an şcolar.
(2) Programul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale
ministerului şi inspectoratului şcolar la contextul unităţii de învăţământ,
precum şi a obiectivelor strategice ale planul de dezvoltare instituţională la
perioada anului şcolar respectiv.
(3) Programul managerial se avizează de către consiliul de
administraţie şi se prezintă consiliului profesoral.
(4) Directorul adjunct va întocmi propriul program managerial conform
fişei postului, în concordanţă cu programul managerial al directorului şi cu
planul de dezvoltare instituţională.
Art. 89. - Planul operaţional constituie documentul de prognoză pe termen
scurt, se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar şi
conţine operaţionalizarea obiectivelor programului managerial şi ale planului
de îmbunătăţire a calităţii educaţiei corespunzător etapei.
Art. 90. - (1) Directorul ia măsurile
necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau
dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor
formalizate pe activităţi. Programul de dezvoltare a sistemului de control
intern/managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile,
termenele, precum şi alte componente ale măsurilor respective.
(2) Activitatea de control intern este organizată şi funcţionează în
cadrul comisiei de control managerial intern, subordonată directorului unităţii
de învăţământ.
Art. 91. - Documentele manageriale de evidenţă sunt:
a) statul de funcţii;
b) organigrama unităţii de învăţământ
c) schemele orare ale unităţii de învăţământ;
d) planul de şcolarizare aprobat;
e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului pentru
îndrumare şi control/programe operative săptămânale;
f) dosarul privind siguranţa în muncă;
g) dosarul privind protecţia civilă;
h) programele de cooperare şi parteneriat locale, naţionale şi
internaţionale.
Titlul VI
Structura, organizarea şi responsabilităţile personalului didactic auxiliar şi nedidactic
Structura, organizarea şi responsabilităţile personalului didactic auxiliar şi nedidactic
Capitolul 1
Compartimentul secretariat
Compartimentul secretariat
Art. 92. - (1) Compartimentul secretariat
cuprinde, după caz, posturile de secretar şef, secretar şi informatician.
(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului unitatii de
învatamânt si îndeplineste sarcinile stabilite de reglementarile legale si/sau
atribuite, prin fisele postului, persoanelor mentionate la alin. (1).
(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara
unităţii, potrivit unui program de lucru aprobat de director, în baza hotărârii
Consiliului de administraţie.
Art. 93. - Compartimentul secretariat are următoarele responsabilităţi:
a) asigurarea transmiterii informaţiilor la nivelul unităţii de
învăţământ;
b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date de la
nivelul unităţii de învăţământ;
c) întocmirea, înaintarea spre aprobare directorului şi transmiterea
situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de
către autorităţi şi instituţii competente, de către consiliul de administraţie
ori de către directorul unităţii de învăţământ;
d) înscrierea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor pe baza
dosarelor personale, ţinerea, organizarea şi actualizarea permanentă a
evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în baza hotărârilor consiliului de
administraţie;
e) înregistrarea şi verificarea dosarelor pentru acordarea burselor
sau a altor drepturi care se acordă elevilor, potrivit legii;
f) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării
examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a
posturilor vacante, conform atribuţiilor specificate în fişa postului;
g) completarea, verificarea şi păstrarea în condiţii de securitate a
documentelor, arhivarea documentelor create şi intrate în unitatea de
învăţământ, referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii
pentru personalul unităţii;
h) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii
şi a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile "Regulamentului
privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă
şcolară în învăţământul preuniversitar", aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale;
i) selecţionarea, evidenţa şi depunerea documentelor şcolare la
Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin
"Indicatorul termenelor de păstrare", aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale;
j) păstrarea şi aplicarea sigiliului unităţii şcolare, în urma
împuternicirii, în acest sens, prin decizie emisă de director, pe documentele
avizate şi semnate de persoanele competente; procurarea, deţinerea şi folosirea
sigiliilor se realizează în conformitate cu reglementările stabilite prin
ordinul ministrului educaţiei naţionale;
k) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea
documentelor/documentaţiilor;
l) asigurarea asistenţei tehnice pentru emiterea/adoptarea actelor de
autoritate, pentru încheierea contractelor sau a altor acte juridice care dau
naştere, modifică sau sting raporturile juridice dintre şcoală şi angajaţi,
părinţi sau alte persoane fizice sau juridice;
m) întocmirea, la solicitarea directorului, a statelor de personal
pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ;
n) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale
angajaţilor unităţii de învăţământ;
o) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură;
p) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;
q) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate
la nivelul compartimentului, în conformitate cu prevederile legale;
r) păstrarea legăturii cu toate compartimentele de specialitate din
cadrul inspectoratului şcolar, din cadrul autorităţilor administraţiei publice
locale sau din cadrul altor instituţii şi autorităţi competente în soluţionarea
problemelor specifice;
s) rezolvarea oricăror altor probleme care, potrivit actelor
normative în vigoare, contractelor colective de muncă aplicabile, hotărârilor
consiliului de administraţie sau deciziilor directorului, sunt stabilite în
sarcina sa.
Art. 94. - (1) Secretarul şef/Secretarul
unităţii de învăţământ pune la dispoziţia cadrelor didactice condica de
prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acesteia.
(2) Secretarul şef/Secretarul răspunde de integritatea şi securitatea
cataloagelor. La sfârşitul orelor de curs secretarul verifică, împreună cu
profesorul de serviciu, consemnând într-un proces-verbal, existenţa tuturor
cataloagelor.
(3) În perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se păstrează la
secretariat.
(4) În situatii speciale, atributiile prevazute la alin. (1) si (2) pot fi îndeplinite,
prin delegare de sarcini, si de catre cadre didactice sau personal didactic
auxiliar, din cadrul unitatii de învatamânt, cu acordul prealabil al
personalului solicitat.
(5) Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor
matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare,
de obţinerea de beneficii materiale.
Capitolul 2
Compartimentul financiar
Compartimentul financiar
Secţiunea 1
Organizare şi responsabilităţi
Organizare şi responsabilităţi
Art. 95. - (1) Compartimentul financiar
reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ în care
sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, ţinerea evidenţei
contabile, întocmirea/transmiterea situaţiilor financiare asupra fondurilor şi
patrimoniului unităţii, precum şi celelalte activităţi prevăzute de legislaţia
în vigoare cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor.
(2) Din compartimentul financiar fac parte administratorul financiar
şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare cu
denumirea generică de "contabil" sau "contabil şef".
(3) Compartimentul financiar este subordonat directorului unităţii de
învăţământ.
Art. 96. - Compartimentul financiar are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi principale:
a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii şcolare,
în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului
patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare şi cu hotărârile consiliului de administraţie;
c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie
bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă
aplicabile;
d) informarea periodică a consiliului de administraţie şi a
consiliului profesoral cu privire la execuţia bugetară;
e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţii care
afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa
contabilă a documentelor justificative, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare;
g) efectuarea inventarierii generale a patrimoniului, în situaţiile
prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră
necesar;
h) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului
financiar-contabil;
i) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ
faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi
faţă de terţi;
j) implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul
programului informatic;
k) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de
hotărâri ale consiliului de administraţie, respectiv de decizii ale
directorului, prin care se angajează fondurile sau patrimoniul unităţii;
l) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor
financiare cu regim special;
m) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a
documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
n) exercitarea oricăror atribuţii şi responsabilităţi, prevăzute de
legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile sau
stabilite de către director sau de către consiliul de administraţie.
Secţiunea 2
Management financiar
Management financiar
Art. 97. - (1) Întreaga activitate
financiară a unităţilor de învăţământ se organizează şi se desfăşoară cu
respectarea legislaţiei în vigoare
(2) Activitatea financiară a unităţilor de învăţământ se desfăşoară pe
baza bugetelor proprii care cuprind, la partea de venituri, fondurile provenite
din cele trei forme de finanţare - de bază, complementară şi suplimentară, din
venituri proprii sau din alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele
alocate pentru fiecare capitol şi subcapitol al clasificaţiei bugetare.
Art. 98. - Pe baza bugetelor aprobate de către autorităţile competente,
directorii şi consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ
actualizează şi definitivează programele anuale de achiziţii publice, stabilind
şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor
categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Art. 99. - Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată
sursa de finanţare
Capitolul 3
Compartimentul administrativ
Compartimentul administrativ
Secţiunea 1
Organizare şi responsabilităţi
Organizare şi responsabilităţi
Art. 100. - (1) Compartimentul
administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu şi este alcătuit
din personalul nedidactic al unităţii de învăţământ.
(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii
de învăţământ.
Art. 101. - Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi principale:
a) gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ;
b) realizarea reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere,
igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ;
c) asigurarea întreţinerii terenurilor, clădirilor şi a tuturor
componentelor bazei didactico - materiale;
d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de
funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) recepţionarea bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o
comisie constituită la nivelul unităţii de învăţământ;
f) înregistrarea, pe baza aprobării factorilor competenţi, a
modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor
din inventar şi prezenţa actelor corespunzătoare compartimentului
financiar-contabil, pentru a fi operate în evidenţele şi situaţiile contabile;
g) ţinerea evidenţei consumului de materiale aprobate de factorii de
conducere, cu justificările corespunzătoare;
h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea
unităţii de învăţământ, pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, a
situaţiilor de urgenţă şi a normelor P.S.I.;
i) întocmirea proiectului anual de achiziţii cu privire la capitolul
bunuri şi servicii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor, împreună
cu compartimentul de achiziţii publice;
j) întocmirea documentaţiei pentru organizarea licitaţiilor şi
monitorizarea executării contractelor de închiriere încheiate de unitatea de
învăţământ cu persoane fizice sau juridice;
k) alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Secţiunea 2
Management administrativ
Management administrativ
Art. 102. - Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile,
prezentarea situaţiilor financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea
bazei didactico-materiale a unităţilor de învăţământ se realizează în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Art. 103. - (1) Inventarierea bunurilor
aflate în proprietatea sau în administrarea unităţii de învăţământ se
realizează în conformitate cu prevederile legale, de către comisia de
inventariere, numită prin decizia directorului.
(2) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile
aflate în proprietatea unităţii de învăţământ se supun aprobării consiliului de
administraţie de către director sau, după caz, de către directorul adjunct, la
propunerea motivată a compartimentelor de specialitate, vizată pentru control
financiar preventiv.
Art. 104. - (1) Bunurile aflate în
proprietatea unităţii de învăţământ de stat sunt administrate de către
consiliul de administraţie.
(2) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ particular
sunt supuse regimului juridic al proprietăţii private.
Art. 105. - Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care fac parte din
baza didactico-materială a unităţilor de învăţământ, pot fi închiriate, cu
aprobarea consiliului de administraţie, în conformitate cu dispoziţiile legale
în vigoare.
Capitolul 4
Biblioteci şcolare/Centre de documentare şi informare
Biblioteci şcolare/Centre de documentare şi informare
Art. 106. - (1) În unităţile de învăţământ
se organizează şi funcţionează biblioteci şcolare sau centre de documentare şi
informare, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor
şcolare şi a centrelor de documentare şi informare, aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(2) Biblioteca şcolară se înfiinţează prin decizia directorului
unităţii de învăţământ în baza hotărârii consiliului de administraţie.
Biblioteca şcolară se poate reorganiza şi integra în centrul de documentare şi
informare, fiind interzisă desfiinţarea acesteia.
(3) Centrele de documentare şi informare se pot înfiinţa şi funcţiona
în orice unitate de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi
confesional.
(4) Centrele de documentare şi informare se înfiinţează prin decizia
directorului Casei Corpului Didactic, pe baza criteriilor stabilite de
Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ cu avizul inspectoratelor şcolare.
(5) Într-un centru de documentare şi informare pot activa, în
condiţiile legii, atât profesorul documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.
(6) Bibliotecarul şcolar şi profesorul documentarist sunt angajaţi în
condiţiile prevăzute de lege şi se subordonează directorului unităţii de
învăţământ.
(7) În conformitate cu prevederile legale, în unităţile de învăţământ
se asigură accesul gratuit al elevilor şi al cadrelor didactice la Biblioteca
Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de e-learning înfiinţată de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
(8) Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unităţile
de învăţământ, pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului
şcolar ori pentru cei care, nu pot frecventa temporar şcoala, din motive de
sănătate.
Titlul VII
Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar
Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar
Capitolul 1
Dobândirea şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei
Dobândirea şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei
Art. 107. - Conform prevederilor legale, beneficiarii primari ai
învăţământului sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
Art. 108. - (1) Dobândirea calităţii de
beneficiar primar al educaţiei se face prin înscrierea într-o unitate de
învăţământ.
(2) Înscrierea se aprobă de către conducerea unităţii de învăţământ cu
respectarea prezentului Regulament şi a altor reglementări specifice, urmare a
solicitării scrise primite din partea părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali. Înscrierea în unităţile de educaţie antepreşcolară şi în învăţământul
preşcolar se face conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 109. - (1) Înscrierea în clasa
pregătitoare/clasa I, se face conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(2) În situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I,
elevul acumulează absenţe urmare a unor probleme de sănătate sau se observă,
din cauza înscrierii anticipate din punct de vedere al vârstei, manifestări de
oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a copilului în
vederea reînscrierii în clasa pregătitoare, respectiv în clasa I în următorul
an şcolar.
(3) În situatia solicitarii de retragere mentionate la alin. (2), unitatile de
învatamânt vor consilia parintii, tutorii sau sustinatorii legali privind
nevoia de a lua decizii în interesul educational al elevului si îi vor informa
ca solicitarea nu poate fi solutionata decât în situatia în care evaluarea
dezvoltarii psihosomatice atesta necesitatea reînscrierii în clasa
pregatitoare.
(4) Evaluarea dezvoltarii psihosomatice a elevilor, mentionata la alineatul (3), se
efectueaza sub coordonarea Centrului judetean/al municipiului Bucuresti de
resurse si asistenta educationala.
Art. 110. - Înscrierea în clasa a IX-a a învăţământului liceal sau
profesional, respectiv în anul I din învăţământul postliceal se face în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
Art. 111. - Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor de
studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.
Art. 112. - (1) Calitatea de beneficiar
primar al educaţiei se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin
participarea la activităţile existente în programul fiecărei unităţi de
învăţământ.
(2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la
începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ la care este
înscris elevul.
Art. 113. - (1) Prezenţa beneficiarilor
primari ai educaţiei la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul
didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare
absenţă.
(2) Motivarea absenţelor se face de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte în ziua prezentării actelor justificative.
(3) În cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali au obligaţia de a prezenta personal
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului
său.
(4) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt:
adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau
medicul de specialitate, adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea
sanitară în cazul în care elevul a fost internat, cererea scrisă a părintelui,
tutorului sau susţinătorului legal al elevului, adresată
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte al clasei. Numărul absenţelor care pot fi
motivate, fără documente medicale, doar pe baza cererilor părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali, nu poate depăşi 3 zile pe semestru, iar cererile
respective trebuie avizate de către directorul unităţii de învăţământ. Toate
adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele
medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
(5) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi
prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi
vor fi păstrate de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/ profesorul diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.
(6) Nerespectarea termenului prevazut la alin. (5) atrage, de regula, declararea absentelor ca
nemotivate.
Art. 114. - (1) La cererea scrisă a
conducerilor unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar, a
profesorilor-antrenori din unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat,
a conducerilor cluburilor/asociaţiilor sportive sau a conducerilor structurilor
naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care
participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi
internaţional.
(2) Directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor
elevilor care participă la olimpiadele şcolare naţionale, internaţionale, la
concursurile profesionale, la nivel local, regional şi naţional, la cererea
scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.
Art. 115. - Elevii din învăţământul obligatoriu, retraşi, se pot reînmatricula,
la cerere, numai la începutul anului şcolar la acelaşi nivel/ciclu de
învăţământ/formă de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.
Art. 116. - Elevii aflaţi în situaţii speciale, cum ar fi, căsătorie, naşterea
unui copil, persoane aflate în îngrijire, detenţie şi altele asemenea, vor fi
sprijiniţi să finalizeze învăţământul obligatoriu.
Capitolul 2
Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei
Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 117. - Prezentul capitol reglementează drepturile şi obligaţiile
beneficiarilor primari ai educaţiei din toate unităţile din învăţământul de
stat, particular sau confesional din România.
Secţiunea 1
Drepturile beneficiarilor primari ai educaţiei
Drepturile beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 118. - (1) Orice cetăţean român sau
cetăţean din ţările Uniunii Europene, din statele aparţinând Spaţiului Economic
European şi din Confederaţia Elveţiană se poate înscrie şi poate frecventa, în
condiţiile prevăzute de lege, orice formă de învăţământ în limba română, în
limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională,
indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.
(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care solicită sau
au dobândit o formă de protecţie în România, respectiv minorii străini şi
minorii apatrizi, a căror şedere pe teritoriul României este oficial
recunoscută, conform legii.
Art. 119. - Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să opteze, conform
legii, pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă
parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor.
Pentru beneficiarii primari ai educaţiei minori, acest drept se exercită, de
către părinţi, respectiv părinţi, tutori sau susţinători legali.
Art. 120. - (1) Antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii se bucură de toate drepturile constituţionale, precum şi
de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de beneficiar primar al
educaţiei.
(2) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ au obligaţia
să respecte dreptul la imagine al antepreşcolarilor, preşcolarilor şi a
elevilor.
(3) Nicio activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate
leza demnitatea sau personalitatea antepreşcolarilor, preşcolarilor şi a
elevilor.
(4) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ nu pot face
publice date personale ale beneficiarilor primari ai educaţiei, rezultatele
şcolare, respectiv lucrări scrise/părţi ale unor lucrări scrise ale acestora -
cu excepţia modalităţilor prevăzute de reglementările în vigoare.
Art. 121. - (1) Antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii au dreptul să beneficieze de o educaţie de calitate, prin
aplicarea corectă a planurilor-cadru de învăţământ, prin parcurgerea integrală
a programelor şcolare şi prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai
adecvate strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor
cheie şi a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite.
(2) Elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora au
dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele din
curriculum la decizia şcolii aflate în oferta educaţională a unităţii de
învăţământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor,
cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.
Art. 122. - (1) Antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii au dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă.
(2) Elevul sau, după caz, părintele, tutorele sau susţinătorul legal,
are dreptul de a contesta rezultatele evaluării, solicitând cadrului didactic
să justifice rezultatele acesteia, în prezenţa elevului şi a părintelui,
tutorelui sau susţinătorului legal, în termen de 5 zile de la comunicare.
(3) În situaţia în care argumentele prezentate de cadrul didactic nu
sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele, tutorele sau susţinătorul
legal poate solicita, în scris, directorului unităţii de învăţământ,
reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea probelor orale
sau practice.
(4) Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna
două cadre didactice de specialitate, din unitatea de învăţământ, care nu
predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea scrisă.
(5) Media notelor acordate separat de cadrele didactice prevăzute la
alin. (4) este nota rezultată în urma reevaluării. În cazul învăţământului
primar, calificativul este stabilit, prin consens, de către cele două cadre
didactice.
(6) În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială, acordată de
cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma reevaluării, este mai mică
de un punct, contestaţia este respinsă şi nota acordată iniţial rămâne
neschimbată. În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială şi nota acordată
în urma reevaluării este de cel puţin de un punct, contestaţia este acceptată.
(7) În cazul acceptării contestaţiei, directorul anulează nota
obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota acordată în urma
contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică ştampila unităţii
de învăţământ.
(8) Calificativul sau notele obţinute în urma contestaţiei, rămân
definitive.
(9) În situaţia în care în unitatea de învăţământ nu există alţi
învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar sau profesori de
specialitate care să nu predea la clasa respectivă, pot fi desemnaţi, de către
inspectoratul şcolar, cadre didactice din învăţământul primar sau profesori de
specialitate din alte unităţi de învăţământ.
Art. 123. - (1) Conducerile unităţilor de
învăţământ sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziţia beneficiarilor
primari, bazele materiale şi sportive pentru pregătirea organizată a
acestora.
(2) Antepreşcolarii şi preşcolarii pot beneficia de unele măsuri de
protecţie socială (hrană, supraveghere şi odihnă) pe durata parcurgerii
programului educaţional în cadrul unităţii de învăţământ respective, în
condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.
(3) Elevii pot fi cazaţi în internate şi pot mânca la cantinele
şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamentele de organizare şi
funcţionare ale unităţilor respective.
Art. 124. - (1) Beneficiarii primari ai
educaţiei din învăţământul de stat au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru
anumite activităţi stabilite în funcţie de niveluri, cicluri şi programe de
studii se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) În condiţiile prevăzute de lege, elevii de la cursurile cu
frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de diferite
tipuri de burse: de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, bursa
"Bani de liceu", bursa profesională.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(4) Consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, stabilesc anual,
prin hotărâre, cuantumul şi numărul burselor care se acordă din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
(5) Criteriile specifice de acordare a tuturor tipurilor de bursă se
face stabilesc anual, de către consiliile de administraţie ale unităţilor de
învăţământ, în funcţie de fondurile repartizate şi de rezultatele elevilor.
(6) Elevii pot beneficia şi de bursă pe baza unui de contract încheiat
cu operatori economici, ori cu alte persoane juridice sau fizice.
(7) În condiţiile legii, elevii pot beneficia de credite oferite de
bănci pentru continuarea studiilor.
(8) Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar,
precum şi elevii etnici români cu domiciliul în străinătate pot beneficia de
burse, potrivit prevederilor legale.
(9) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele
extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat, în condiţiile legii.
Art. 125. - Unităţile de învăţământ sunt obligate să asigure elevilor servicii
complementare cum ar fi: consilierea şi informarea elevilor de către cadrele
didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării
profesionale, consilierea psihologică şi socială prin personal de
specialitate.
Art. 126. - (1) Statul acordă premii,
burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente materiale elevilor cu
performanţe şcolare înalte, precum şi celor cu rezultate remarcabile în
educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi
sportive.
(2) Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de
performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor.
(3) Statul susţine antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii cu probleme
şi nevoi sociale, precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale.
Art. 127. - (1) Antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ de stat şi particulare
autorizate/acreditate şi confesionale beneficiază de asistenţă medicală,
psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice şi
logopedice şcolare, ori în unităţi medicale de stat.
(2) La începutul fiecărui an şcolar, pe baza metodologiei aprobate
prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi ministrului sănătăţii,
se realizează examinarea stării de sănătate a antepreşcolarilor, preşcolarilor
şi elevilor.
(3) Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul la tarife reduse cu
75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de
film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile
publice.
(4) Elevii de naţionalitate română din străinătate, bursieri ai
statului român, beneficiază pe teritoriul României de gratuitate la toate
manifestările prevăzute la alin. (3).
Art. 128. - (1) Elevii din învăţământul
obligatoriu, profesional şi liceal de stat, particular autorizat/acreditat
beneficiază, pe tot parcursul anului calendaristic, de tarif redus cu 50%
pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi
pentru transportul intern auto, feroviar şi naval.
(2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi
cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile
legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de
transport menţionate la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic.
(3) Ministerului Educaţiei Naţionale, prin unităţile de învăţământ,
decontează elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu,
cheltuielile de transport, pe bază de abonament, în limita a 50 km, în
conformitate cu prevederile legale.
(4) De aceeaşi facilitate menţionată la alin. (3) beneficiază şi
elevii care locuiesc la internat sau în gazdă cărora li se asigură decontarea
sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru.
Art. 129. - (1) Autorităţile
administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu a elevilor din
învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, cu sprijinul
agenţilor economici sau al colectivităţilor locale, al societăţilor de
binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice pot asigura acestor
elevi, în situaţii bine justificate, servicii de transport, de masă şi de
internat.
(2) În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, statul
subvenţionează costurile aferente frecventării liceului de către elevii
provenind din grupurile socioeconomice dezavantajate, precum şi costurile
pentru cei care frecventează învăţământul profesional.
Art. 130. - Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi
confesional autorizat/acreditat au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească
premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile
şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru o atitudine civică exemplară.
Art. 131. - Conform legislaţiei în vigoare, beneficiarii primari ai educaţiei
care aparţin minorităţilor naţionale studiază şi se instruiesc în limba
maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ
preuniversitar.
Art. 132. - (1) Copiii/tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, au aceleaşi drepturi
ca şi ceilalţi elevi.
(2) Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de
cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale,
au dreptul să fie şcolarizaţi în unităţi de învăţământ de masă, special şi
special integrat pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie
de tipul şi gradul de deficienţă.
(3) Includerea beneficiarilor primari ai educaţiei în clase cu cerinţe
educaţionale speciale, în urma diagnosticării abuzive pe diverse criterii
(rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie
defavorizată), se sancţionează conform prevederilor legale.
(4) În funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, elevii cu cerinţe
educaţionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare.
(5) Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în
unităţile de învăţământ special sau de masă beneficiază de asistenţă socială
constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a
cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel
pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, şcolarizaţi în unităţile
de învăţământ special sau de masă. De aceleaşi drepturi beneficiază şi
copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în alt judeţ decât
cel de domiciliu, care pot primi şi cazare gratuită în internate sau în
centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.
Art. 133. - (1) Pentru beneficiarii
primari ai educaţiei cu cerinţe educaţionale speciale, cu boli cronice sau
nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu
sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.
(2) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de
grupe în spitale se fac în conformitate cu prevederile metodologiei cadru
elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale.
Art. 134. - (1) Antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii au dreptul să participe la activităţi extraşcolare.
(2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de
învăţământ, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze
sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest
sens, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.
Art. 135. - (1) Elevilor din învăţământul
preuniversitar de stat şi particular/confesional le este garantată, conform
legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice,
culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează şi funcţionează
pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii de
învăţământ.
(2) Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusă decât acelor
limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate
democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a
proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora.
(3) Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar
activităţile pot fi organizate în unitatea de învăţământ, la cererea grupului
de iniţiativă, numai cu aprobarea consiliului de administraţie. În acest caz,
aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea
de garanţii scrise, oficiale, ale organizatorilor sau ale părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali ai acestora, în cazul elevilor minori, cu privire la
securitatea persoanelor şi a bunurilor.
(4) În cazul în care conţinutul activităţilor care se desfăşoară în
unitatea de învăţământ de stat sau particular contravine principiilor legale,
care guvernează învăţământul preuniversitar, directorul unităţii de învăţământ
poate propune consiliului de administraţie suspendarea desfăşurării acestor
activităţi şi, în baza hotărârii consiliului, poate suspenda sau interzice
desfăşurarea acestor activităţi.
Art. 136. - (1) În unităţile de învăţământ
de stat şi particular/confesional, libertatea elevilor de a redacta şi difuza
reviste/publicaţii şcolare proprii, este garantată, conform legii.
(2) În cazul în care aceste reviste/publicaţii conţin elemente care
afectează siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea,
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sau prevederile prezentului Regulament şi
ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ,
directorul propune consiliului de administraţie suspendarea redactării şi
difuzării acestora şi în baza hotărârii consiliului, le poate suspenda temporar
sau le poate interzice definitiv.
Secţiunea 2
Obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei
Obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 137. - (1) Beneficiarii primari ai
educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional
autorizat/acreditat cu frecvenţă au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se
pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi
însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.
(2) Elevii din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu
frecvenţă redusă sunt obligaţi să se prezinte la cursuri şi la fiecare
evaluare/sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ.
Art. 138. - (1) Beneficiarii primari ai
educaţiei trebuie să aibă un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât
în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei.
(2) Beneficiarii primari ai educaţiei, în funcţie de nivelul de
înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora, vor
fi stimulaţi să cunoască şi încurajaţi să respecte:
a) prezentul Regulament şi Regulamentul de organizare şi funcţionare
al unităţii de învăţământ;
b) regulile de circulaţie;
c) normele de securitate şi a sănătăţii în muncă, de prevenire şi de
stingere a incendiilor;
d) normele de protecţie civilă;
e) normele de protecţie a mediului.
Art. 139. - Este interzis elevilor şi tinerilor din sistemul de învăţământ
preuniversitar:
a) să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, carnete de
elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;
b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ
(materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii,
mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);
c) să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ materiale care,
prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea
naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;
d) să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care
afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează
participarea la programul şcolar;
e) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
f) să deţină, să consume sau să comercializeze, în perimetrul
unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice,
băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la jocuri de noroc;
g) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de
învăţământ de orice tipuri de arme sau de alte produse pirotehnice cum ar fi
muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene,
paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta
integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului
unităţii de învăţământ;
h) să posede şi/sau să difuzeze materiale care au un caracter obscen
sau pornografic;
i) să utilizeze telefoanele mobile în timpul orelor de curs, al
examenelor şi al concursurilor; prin excepţie de la această prevedere, este
permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, doar cu
acordul cadrului didactic, în situaţii de urgenţă sau dacă utilizarea lor poate
contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ;
j) să înregistreze activitatea didactică; prin excepţie de la această
prevedere, este permisă înregistrarea, doar cu acordul cadrului didactic, în
cazul în care această activitate poate contribui la optimizarea procesului
instructiv-educativ;
k) să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale
explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ;
l) să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare şi
atitudini ostentative şi provocatoare;
m) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în
comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau să
lezeze în orice mod imaginea publică a acestora;
n) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în
unitate şi în afara ei;
o) să părăsească incinta unităţii de învăţământ în timpul pauzelor
sau după începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte;
p) să aibă o atitudine care constituie o ameninţare la adresa
siguranţei celorlalţi elevi şi/sau a personalului unităţii de învăţământ.
Art. 140. - (1) Elevii au obligaţia să
poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru
consemnarea notelor, precum şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali,
pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.
(2) În unităţile de învăţământ se organizează, permanent, pe durata
desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al elevilor, în conformitate cu
prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ. Organizarea serviciului pe şcoală se efectuează numai de către
elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a din învăţământul gimnazial, elevii din
învăţământul liceal, profesional şi/sau postliceal.
(3) Obligaţiile elevilor care efectuează serviciul pe şcoală sunt
prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Art. 141. - Elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi
confesional autorizat/acreditat au obligaţia de a utiliza cu grijă manualele
şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la sfârşitul anului
şcolar.
Art. 142. - Elevii şi tinerii din sistemul de învăţământ de stat, particular
şi confesional autorizat/acreditat, care utilizează microbuzele şcolare, sunt
obligaţi să ocupe locurile stabilite în timpul deplasării, să aibă un
comportament şi un limbaj civilizat şi să nu distrugă bunurile din mijloacele
de transport.
Secţiunea 3
Recompense şi sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei
Recompense şi sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 143. - Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi
extraşcolară şi se disting prin comportament exemplar pot primi următoarele
recompense:
a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;
b) evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în
faţa consiliului profesoral;
c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, în care se
menţionează faptele deosebite pentru care elevul este evidenţiat;
d) burse de merit, de studiu, şi de performanţă pentru elevii de la
cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat;
e) alte stimulente materiale acordate din veniturile proprii ale
unităţii de învăţământ, ori de agenţi economici sau de sponsori;
f) premii, diplome, medalii;
g) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în
tabere de profil din ţară şi din străinătate;
h) premiul de onoare al unităţii de învăţământ.
Art. 144. - Performanţa elevilor la olimpiadele şi concursurile pe discipline,
la olimpiadele sau concursurile de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi
la olimpiadele şi concursurile sportive se recompensează financiar, în
conformitate cu reglementările stabilite de Ministerul Educaţiei
Naţionale.
Art. 145. - (1) La sfârşitul anului
şcolar, beneficiarii primari ai educaţiei pot fi premiaţi prin acordarea de
diplome pentru activitatea desfăşurată şi/sau rezultatele obţinute.
(2) Acordarea premiilor se face la nivelul unităţii de învăţământ, la
propunerea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar, a profesorului diriginte, a consiliului clasei sau a directorului
şcolii.
(3) Diplomele se pot acorda:
(a) pentru rezultate deosebite la învăţătură, sau pe discipline/module
de studiu, potrivit consiliului profesoral al unităţii; numărul diplomelor pe
care un elev le poate primi nu este limitat; elevii care primesc diplome pe
discipline/module de studiu sunt selectaţi numai dintre aceia care au obţinut
media 10 anuală sau calificativul "Foarte bine" la disciplina/modulul
respectivă/respectiv;
(b) pentru alte tipuri de performanţe: pentru purtare, pentru o
relaţionare corespunzătoare cu colegii, pentru alte tipuri de activităţi sau
preocupări care merită să fie apreciate.
(4) Elevii din învăţământul gimnazial, liceal, profesional, postliceal
pot obţine premii dacă:
(a) au obţinut primele trei medii generale pe clasă şi acestea nu au
valori mai mici de 9.00; pentru următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;
(b) s-au distins la una sau la mai multe discipline/module de studiu;
(c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la
alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean/al
municipiului Bucureşti, naţional sau internaţional;
(d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;
(e) au înregistrat, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe
parcursul anului şcolar.
(5) Pot fi acordate premii şi pentru alte situaţii prevăzute de
Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
Art. 146. - Unitatea de învăţământ poate stimula activităţile de performanţă
înaltă ale copiilor/elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin
alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al
părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a
comunităţii locale etc.
Art. 147. - (1) Elevii din sistemul de
învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care
săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv
regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea
acestora.
(2) Sancţiunile care se pot aplica sunt următoarele:
a) observaţia
b) avertismentul
c) mustrare scrisă;
d) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit/ bani de
liceu/bursa profesională;
e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;
f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeaşi unitate de
învăţământ sau la o altă unitate de învăţământ;
g) preavizul de exmatriculare;
h) exmatricularea.
(3) Cu excepţia observaţiei şi a avertismentului, toate sancţiunile
aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali şi elevului major.
Art. 148. - (1) Observaţia constă în
atenţionarea elevului, cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare, ori
a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să
dovedească, ulterior, un comportament corespunzător. Elevului i se va atrage
totodată atenţia că, în situaţia în care nu îşi schimbă comportamentul, i se va
aplica o sancţiune mai severă.
(2) Sancţiunea se aplică de către învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte.
Art. 149. - (1) Avertismentul în faţa
clasei şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral constă în
atenţionarea elevului şi sfătuirea acestuia să se poarte în aşa fel încât să
dea dovadă că înţeles fapta comisă, atrăgându-i-se totodată atenţia că, dacă nu
îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă.
(2) Sancţiunea se aplică de către învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte.
Art. 150. - (1) Mustrarea scrisă constă în
atenţionarea elevului, în scris, de către învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, cu indicarea faptelor care au
determinat aplicarea sancţiunii.
(2) Sancţiunea se stabileşte de către consiliul profesoral, la
propunerea consiliului clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-a verbale al
consiliului clasei şi într-un raport care va fi prezentat consiliului profesoral
de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte, la sfârşitul semestrului în care a fost aplicată.
(4) Mustrarea scrisă este redactată de învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, este semnată de acesta şi de
către director, este înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii de
învăţământ; documentul va fi înmânat părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali, personal, de către diriginţi sub semnătură sau transmis prin poştă, cu
confirmare de primire.
(5) Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se
numărul sub care a fost înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al
unităţii.
(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv
diminuarea calificativului, în învăţământul primar.
Art. 151. - (1) Retragerea temporară sau
definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea consiliului
clasei, aprobată prin hotărârea consiliului profesoral.
(2) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv
diminuarea calificativului, în învăţământul primar, aprobată de consiliul
profesoral al unităţii de învăţământ.
Art. 152. - (1) Eliminarea de la cursuri
pe o perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activităţii obişnuite a
elevului, pentru perioada aplicării sancţiunii, cu un alt tip de activitate
desfăşurată, de regulă, în cadrul unităţii de învăţământ, în sala de lectură,
în biblioteca şcolii etc. Activitatea pe care o desfăşoară elevul este
stabilită de către director, la propunerea consiliului clasei şi se realizează
în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Sancţiunea este însoţită de
obligaţia desfăşurării de activităţi în folosul comunităţii şcolare.
Activităţile desfăşurate trebuie să fie adecvate vârstei şi să nu pună în
pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a elevului
sancţionat.
(2) Dacă elevul refuză să participe la aceste activităţi, absenţele
sunt considerate nemotivate şi se consemnează în catalogul clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se
numărul şi data documentului, precum şi în raportul consiliului clasei la
sfârşitul semestrului.
(4) Această sancţiune nu se aplică elevilor de la învăţământul primar.
(5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de
consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
Art. 153. - (1) Mutarea disciplinară la o
clasă paralelă, în aceeaşi unitate de învăţământ sau la o altă unitate de
învăţământ, se propune de către consiliul clasei, se aprobă de către consiliul
profesoral şi se aplică prin înmânarea, în scris şi sub semnătură, a
sancţiunii, de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte/director, părintelui, tutorelui sau susţinătorului
legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(2) Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei şi în registrul
matricol.
(3) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de
consiliul profesoral al unităţii de învăţământ la care finalizează cursurile
semestrului din anul şcolar respectiv.
(4) Sancţiunea nu se aplică în învăţământul primar.
Art. 154. - (1) Preavizul de exmatriculare
se întocmeşte de către profesorul diriginte, pentru elevii care absentează
nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul
orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar, se semnează
de către acesta şi de director şi se înmânează şi sub semnătură, părintelui,
tutorelui sau susţinătorului legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18
ani.
(2) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învăţământul obligatoriu.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi
în catalogul clasei şi se menţionează în raportul consiliului clasei la sfârşit
de semestru sau de an şcolar.
(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de
consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
Art. 155. - (1) Exmatricularea constă în
eliminarea elevului din unitatea de învăţământ în care acesta a fost înscris,
până la sfârşitul anului şcolar.
(2) Exmatricularea poate fi:
a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi
unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;
b) exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de
învăţământ;
c) exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de
reînscriere, pentru o perioadă de timp.
(3) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învăţământul obligatoriu.
Art. 156. - Elevii exmatriculaţi din unităţile de învăţământ - liceal şi
postliceal - din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională,
pentru motive imputabile, se pot transfera, în anul şcolar următor, într-o
unitate de învăţământ din reţeaua Ministerul Educaţiei Naţionale, cu
respectarea prevederilor prezentului regulament şi a regulamentelor specifice din
unităţile de învăţământ din care au fost exmatriculaţi.
Art. 157. - (1) Exmatricularea cu drept de
reînscriere în anul următor în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an
de studiu, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul
postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul Regulament sau de
Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ sau
apreciate ca atare de către consiliul profesoral al unităţii de învăţământ
.
(2) Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe
nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor
la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.
(3) Sancţiunea se aprobă în consiliul profesoral la propunerea
consiliului clasei. Dacă abaterea constă în absenţe nemotivate, sancţiunea
exmatriculării se poate aplica numai dacă, anterior, a fost aplicată sancţiunea
preavizului de exmatriculare.
(4) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a
elevilor şi în registrul matricol.
(5) Sancţiunea se comunică, de către directorul unităţii de
învăţământ, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului
legal sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de
consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
Art. 158. - (1) Exmatricularea fără drept
de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ se aplică elevilor din ciclul
superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de
grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.
(2) Aplicarea sancţiunii se aprobă de către consiliul profesoral, la
propunerea consiliului clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a
elevilor şi în registrul matricol.
(4) Sancţiunea se comunică de către director, în scris şi sub
semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi chiar elevului,
dacă acesta a împlinit 18 ani.
(5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de
consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
Art. 159. - (1) Exmatricularea din toate
unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de 3-5
ani, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul
postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către
consiliul profesoral.
(2) Sancţiunea se aplică prin ordin al ministrului educatiei
naţionale, prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică această
sancţiune. În acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite
Ministerului Educaţiei Naţionale, propunerea motivată a consiliului profesoral
privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu actele sau orice alte probe
din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul propus spre
sancţionare.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral, în catalogul clasei şi în registrul matricol.
(4) Sancţiunea se comunică, de către Ministerul Educaţiei Naţionale,
în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi
elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
Art. 160. - (1) Măsura complementară
privind scăderea notei la purtare asociată uneia dintre sancţiunile menţionate
la articolele 150-152 se poate anula dacă elevul sancţionat dovedeşte un
comportament ireproşabil, până la încheierea semestrului/anului şcolar.
(2) Anularea, în condiţiile stabilite la alin. (1), a măsurii privind
scăderea notei la purtare, se aprobă de autoritatea care a aplicat sancţiunea.
Art. 161. - (1) Pentru elevii din
învăţământul secundar, la fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru din
totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe
semestru la o disciplină/modul, nota la purtare se scade cu câte un punct.
(2) Elevii care au media la purtare mai mică decât 9 în anul şcolar
anterior, nu pot fi admişi în unităţile de învăţământ cu profil militar,
confesional şi pedagogic.
Art. 162. - (1) Elevii care se fac
vinovaţi de sustragerea/deteriorarea/distrugerea bunurilor unităţii de
învăţământ sunt obligaţi, personal sau prin părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali să acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta
proprie sau al răspunderii pentru fapta minorului, toate cheltuielile ocazionate
de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să
suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor
deteriorate/sustrase.
(2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială
devine colectivă, revenind întregii clase/claselor.
(3) În cazul deteriorării/distrugerii manualelor şcolare primite
gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul cu un exemplar nou, corespunzător
disciplinei/modulului, anului de studiu şi tipului de manual. În caz contrar,
elevii vor achita de cinci ori contravaloarea manualelor respective.
(4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi
sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile Art. 143 din prezentul regulament.
Art. 163. - (1) Contestarea sancţiunilor
prevăzute la Art. 147, cu excepţia exmatriculării din toate unităţile de
învăţământ, se adresează, de către părinte, tutore sau susţinător legal/elevul
major, în scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în
termen de 5 zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii. Exmatricularea
din toate unităţile de învăţământ poate fi contestată, în scris, la Ministerul
Educaţiei Naţionale, în termen de 5 zile calendaristice de la comunicarea
sancţiunii.
(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la
depunerea acesteia. Hotărârea de soluţionare a contestaţiei este definitivă şi
poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.
(3) Contestaţia prevăzută la alin. (2) reprezintă procedura prealabilă
reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare.
Capitolul 3
Consiliul elevilor
Consiliul elevilor
Art. 164. - (1) Fiecare clasă îşi va alege
reprezentantul în consiliul elevilor, o dată pe an, la începutul primului
semestru. Votul este secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de
alegerea reprezentantului lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este
permisă influenţarea deciziei elevilor.
(2) În fiecare unitate de învăţământ de stat, particular şi
confesional se constituie consiliul elevilor, format din reprezentanţii
elevilor de la fiecare clasă.
Art. 165. - (1) Consiliul elevilor este
structură consultativă şi partener al unităţii de învăţământ şi reprezintă
interesele elevilor din învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de
învăţământ.
(2) Prin consiliul elevilor, elevii îşi exprimă opinia în legătură cu
problemele care îi afectează în mod direct.
(3) Consiliul elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu,
adaptat la specificul şi nevoile şcolii, elaborat pe baza unui regulament-cadru
stabilit de Consiliul Naţional al Elevilor.
(4) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ desemnează un cadru
didactic care va stabili legătura între corpul profesoral şi consiliul
elevilor.
(5) Conducerea unităţii de învăţământ sprijină activitatea Consiliului
elevilor, prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare desfăşurării
activităţii acestuia şi a unui spaţiu pentru întrunirea Biroului Executiv şi
Adunării Generale a respectivului Consiliu al elevilor. Fondurile pentru
logistică şi altele asemenea se asigură din finanţarea suplimentară.
Art. 166. - Consiliul elevilor are următoarele atribuţii:
a) reprezintă interesele elevilor şi transmite consiliului de
administraţie, directorului/directorului adjunct şi consiliului profesoral
punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes pentru
aceştia;
b) apără drepturile elevilor la nivelul unităţii de învăţământ şi
sesizează încălcarea lor;
c) se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă
elevii, informând conducerea unităţii de învăţământ despre acestea şi propunând
soluţii;
d) sprijină comunicarea între elevi şi cadre didactice;
e) dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;
f) poate iniţia activităţi extraşcolare, serbări, evenimente
culturale, concursuri, excursii;
g) poate organiza acţiuni de strângere de fonduri pentru copiii cu
nevoi speciale, pe probleme de mediu şi altele asemenea;
h) sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată
unitatea de învăţământ;
i) propune modalităţi pentru a motiva elevii să se implice în
activităţi extraşcolare;
j) dezbate proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;
k) se implică în asigurarea respectării Regulamentului de organizare
şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
l) organizează alegeri pentru funcţiile de preşedinte,
vicepreşedinte, secretar, la termen sau în cazul în care aceştia nu îşi
îndeplinesc atribuţiile.
Art. 167. - (1) Forul decizional al
Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ este Adunarea generală.
(2) Adunarea generală a Consiliului elevilor din unitatea de
învăţământ este formată din reprezentanţii claselor şi se întruneşte cel puţin
o dată pe lună.
(3) Consiliul elevilor din unitatea de învăţământ are următoarea
structură:
a) Preşedinte;
b) Vicepreşedinte/vicepreşedinţi, în funcţie de numărul de elevi din
şcoală;
c) Secretar;
d) Membri: reprezentanţii claselor.
(4) Preşedintele, vicepreşedintele/vicepreşedinţii şi secretarul
formează Biroul Executiv.
Art. 168. - (1) Consiliul elevilor îşi
alege, prin vot, preşedintele, elev din învăţământul liceal sau
postliceal.
(2) Pentru unităţile de învăţământ care au doar clase din învăţământul
primar şi gimnazial, preşedintele Consiliului elevilor este ales dintre elevii
claselor a VII-a - a VIII-a.
(3) Preşedintele Consiliului elevilor participă, cu statut de
observator, la şedinţele consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, la care se discută aspecte privind elevii, la invitaţia scrisă a
directorului unităţii de învăţământ. În funcţie de tematica anunţată,
preşedintele Consiliul elevilor poate desemna alt reprezentant al elevilor ca
participant la anumite şedinţe ale consiliul de administraţie. Preşedintele
Consiliului elevilor, elev din învăţământul liceal sau postliceal, activează în
Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.
(4) Preşedintele Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ are
următoarele atribuţii:
a) colaborează cu responsabilii departamentelor Consiliului elevilor;
b) este membru în structura superioară de organizare a elevilor,
Consiliul judeţean al elevilor/Consiliul elevilor din municipiului Bucureşti;
c) conduce întrunirile Consiliului elevilor din unitatea de
învăţământ;
d) este purtătorul de cuvânt al Consiliului elevilor din unitatea de
învăţământ;
e) asigură desfăşurarea discuţiilor într-un spirit de corectitudine,
precum şi respectarea ordinii şi a libertăţii de exprimare;
f) are obligaţia de a aduce la cunoştinţa consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ problemele discutate în cadrul
şedinţelor Consiliului elevilor;
g) propune excluderea unui membru, în cadrul Biroului Executiv şi a
Adunării Generale, dacă acesta nu îşi respectă atribuţiile sau nu respectă
regulamentul de funcţionare al consiliului.
(5) Mandatul preşedintelui Consiliului elevilor este de maximum 2 ani.
Art. 169. - (1) Vicepreşedintele
Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele
atribuţii:
a) monitorizează activitatea departamentelor;
b) preia atribuţiile şi responsabilităţile preşedintelui în absenţa
motivată a acestuia;
c) elaborează programul de activităţi al consiliului.
(2) Mandatul vicepreşedintelui Consiliului şcolar al elevilor este de
maximum 2 ani.
(3) În unităţile de învăţământ, cu predare în limba română, în care
există şi clase/secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau în
unităţile de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, în care
funcţionează şi clase/secţii cu predare în limba română, în Consiliul elevilor
este cooptat, în funcţia de vicepreşedinte, un reprezentant al claselor cu
predare în limba minorităţilor naţionale, respectiv al claselor cu predare în
limba română, după caz.
Art. 170. - (1) Secretarul Consiliului
elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte procesul-verbal al întrunirilor Consiliului elevilor
din unitatea de învăţământ;
b) notează toate propunerile avansate de Consiliul elevilor.
(2) Mandatul secretarului Consiliului elevilor este de maximum 2 ani.
Art. 171. - Întrunirile Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ se vor
desfăşura de câte ori este cazul, fiind prezidate de preşedinte/un
vicepreşedinte.
Art. 172. - Consiliul elevilor din unitatea de învăţământ are în componenţă
departamentele prevăzute în propriul regulament.
Art. 173. - (1) Fiecare membru al
Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ poate face parte din cel mult 2
departamente.
(2) Fiecare departament are un responsabil.
(3) Mandatul responsabilului de departament este de maximum 2 ani.
(4) Membrii departamentelor se întâlnesc o dată pe lună sau de câte
ori este necesar.
(5) Membrii unui departament vor fi înştiinţaţi despre data, ora şi
locul şedinţei de către responsabilul departamentului.
Art. 174. - (1) Membrii trebuie să
respecte regulile adoptate de către Consiliul elevilor şi să asigure, în rândul
elevilor, aplicarea hotărârilor luate.
(2) Prezenţa membrilor la activităţile Consiliului elevilor din
unitatea de învăţământ este obligatorie. Membrii Consiliului elevilor din
unitatea de învăţământ care înregistrează trei absenţe nemotivate consecutive
vor fi înlocuiţi din aceste funcţii.
(3) Membrii Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ au datoria
de a prezenta consiliului de administraţie, respectiv consiliului profesoral,
problemele specifice procesului instructiv - educativ cu care se confruntă
colectivele de elevi.
(4) Tematica discuţiilor va avea ca obiectiv eficientizarea derulării
procesului instructiv - educativ, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale
elevilor şi organizarea unor activităţi cu caracter extraşcolar de larg interes
pentru elevi, activităţi care sunt, ca desfăşurare, de competenţa unităţii de
învăţământ.
(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ va aviza
proiectele propuse de preşedintele Consiliului elevilor, dacă acestea nu
contravin normelor legale în vigoare.
(6) Elevii care au obţinut în anul şcolar anterior o notă la purtare
sub 9 nu pot fi aleşi ca reprezentanţi în Consiliul elevilor.
(7) Fiecare membru al Consiliului elevilor are dreptul de a vota prin
Da sau Nu sau de a se abţine de la vot. Votul poate fi secret sau deschis, în
funcţie de hotărârea Consiliului elevilor.
Art. 175. - Structurile asociative ale elevilor sunt:
a) Consiliul Judeţean al Elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor din
Bucureşti;
b) Consiliul Regional al Elevilor;
c) Consiliul Naţional al Elevilor.
Art. 176. - (1) Consiliul Naţional al Elevilor
reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar de stat,
particular şi confesional autorizat/acreditat din România la nivel naţional şi
este format din 43 de membri.
(2) Consiliul Naţional al Elevilor este structură consultativă şi
partener al Ministerului Educaţiei Naţionale. Consiliile judeţene/al
municipiului Bucureşti ale elevilor reprezintă structuri consultative şi sunt
parteneri ai inspectoratelor şcolare.
Capitolul 4
Activitatea educativă extraşcolară
Activitatea educativă extraşcolară
Art. 177. - Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ
este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi
întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de
îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de
remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.
Art. 178. - (1) Activitatea educativă
extraşcolară din unităţile de învăţământ se desfăşoară în afara orelor de
curs.
(2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se
poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia,
în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze
sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive,
turistice, de divertisment.
Art. 179. - (1) Activităţile educative
extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice,
artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie
rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate
şi de voluntariat.
(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi
programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi
culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice,
dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere
deschise etc.
(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei
grupe/ clase de antepreşcolar/preşcolari/elevi, de către
educator-puericultor/educatoare/învăţător/institutor/ profesorul pentru
învăţământul preşcolar/primar/profesorul diriginte, cât şi la nivelul unităţii
de învăţământ, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare.
(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul
profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu consiliile elevilor, în urma
unui studiu de impact, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune
unitatea de învăţământ.
(5) Pentru organizarea activităţilor extraşcolare sub forma
excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care
necesită deplasarea din localitate de domiciliu, trebuie să se respecte
prevederile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 180. - Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii
de învăţământ se centrează pe:
(a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe
cheie;
(b) gradul de responsabilizarea şi integrare socială;
(c) adoptarea unei culturi organizaţionale demne şi decente;
(d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot
parcursul vieţii.
Art. 181. - (1) Evaluarea activităţii
educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este realizată, anual,
de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare.
(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată
la nivelul unităţii de învăţământ este prezentat şi dezbătut în consiliul
profesoral şi aprobat în consiliul de administraţie.
(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată
la nivelul unităţii de învăţământ este inclus în raportul anual privind
calitatea educaţiei în respectiva unitate.
Art. 182. - Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul
unităţii de învăţământ este parte a evaluării instituţionale a respectivei
unităţi de învăţământ.
Capitolul 5
Evaluarea beneficiarilor primari ai educaţiei
Evaluarea beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 1
Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Art. 183. - Evaluarea are drept scop orientarea şi optimizarea
învăţării.
Art. 184. - (1) Conform legii, evaluările
în sistemul de învăţământ românesc se realizează, la nivelul de disciplină,
domeniu de studiu sau modul de pregătire.
(2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe
competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale
de învăţare.
Art. 185. - (1) Evaluarea rezultatelor la
învăţătură se realizează în mod ritmic, conform legii.
(2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de
evaluare a competenţelor dobândite de beneficiarii primari ai educaţiei. În
aceste perioade se urmăreşte:
a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;
b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
c) stimularea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor cu ritm lent
de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor
şi în formarea şi dezvoltarea atitudinilor;
d) stimularea pregătirii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor
capabili de performanţă înaltă.
(3) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice,
socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării precum şi a
dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului,
realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea
unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Art. 186. - (1) Instrumentele de evaluare
se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psihopedagogice ale
beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline.
Acestea pot fi:
a) chestionări orale;
b) lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate şi proiecte;
e) interviuri;
f) portofolii;
g) probe practice;
h) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate
de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei
Naţionale/inspectoratele şcolare.
(2) În învăţământul primar, la clasele I- a IV-a, în cel secundar şi
în cel potliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia
celor preponderent practice, cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe
semestru.
Art. 187. - Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi
lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor
didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a Curriculumului
naţional.
Art. 188. - (1) Rezultatele evaluării se
exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului - la
nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare,
b) calificative - în clasele I-IV şi în învăţământul special care
şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate,
c) note de la 10 la 1 în învăţământul secundar şi în învăţământul
postliceal.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală
albastră, sub forma: "Calificativul/data" sau "Nota/data",
cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, care sunt
trecute în caietul de observaţii şi ale celor de la clasa pregătitoare, care se
trec în raportul anual de evaluare.
Art. 189. - (1) Pentru nivelurile
antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali.
(2) Calificativele/notele acordate se comunică în mod obligatoriu
elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic
care le acordă.
(3) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor
naţionale, calificativele se pot comunica şi în limba de predare de către
cadrul didactic.
(4) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la
fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială
(teză), după caz, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de
curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de
curs pe săptămână, la care numărul minim de calificative/note este de două.
(5) În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note
acordate semestrial trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui
modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului - pe
componentele teorie/laborator tehnologic/instruire practică, de regulă, o notă
la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul
este de două.
(6) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un
calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzute la
alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat, de regulă, în
ultimele două săptămâni ale semestrului, cu condiţia ca acesta să fie prezent
la ore.
(7) Disciplinele, la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze),
precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se stabilesc prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(8) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu
elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog.
Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în şcoală până la sfârşitul
anului şcolar.
Art. 190. - (1) La sfârşitul fiecărui
semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să
încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului
regulament.
(2) La sfârşitul fiecărui semestru,
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin
care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către
acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
(3) La sfârşitul fiecărui semestru învăţătorul/institutorul/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei
pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art. 191. - (1) La fiecare disciplină de
studiu media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de
prezentul Regulament.
(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă
semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei
aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de
sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor
înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială
(teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă
semestrială (teza) media semestrială se calculează astfel: "media
semestriala = (3M+T)/4", unde "M" reprezintă media la evaluarea
periodică, iar "T" reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă
semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat
număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea
elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a
celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără
rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la
disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în
care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.
(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi
anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare
modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se
calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, conform
prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe
parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia,
nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi
media anuală a modulului.
(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără
rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare. Media
generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează în
conformitate cu reglementările legale în vigoare, media generală a unui modul
fiind similară cu media generală a unei discipline.
Art. 192. - (1) La clasele I-IV se
stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de
studiu.
(2) Pentru aceste clase calificativul semestrial pe disciplină/domeniu
de studiu se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai
mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare
şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare
sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative.
(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare
disciplină/domeniul de studiu este dat de unul dintre calificativele
semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul performanţei elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau
de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
Art. 193. - (1) În învăţământul primar,
calificativele semestriale şi anuale pe disciplină se consemnează în catalog de
către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către
învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.
(2) În învăţământul secundar inferior şi secundar superior şi
postliceal mediile semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în
catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la
purtate se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 194. - (1) Elevii scutiţi de efort
fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport.
Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la
această disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi
sport va consemna în catalog, la rubrica respectivă, "scutit medical în
semestrul . . " sau "scutit medical în anul şcolar . . ",
specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.
Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la
secretariatul unităţii de învăţământ.
(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să
vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să
aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se
consemnează în catalog.
(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în
timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui
sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere,
înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc. În funcţie de
resursele unităţilor de învăţământ, elevii scutiţi medical pot beneficia, în
timpul orelor se sport, de un program special de gimnastică medicală, potrivit
afecţiunilor diagnosticate.
Art. 195. - Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi de federaţiile
naţionale sportive pentru centrele naţionale olimpice/de excelenţă se
realizează în unităţi de învăţământ, situate în apropierea acestor structuri
sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor. Situaţia şcolară,
înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc în aceste centre, se
transmite unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin. În cazul în care
şcolarizarea se realizează în unităţi de învăţământ care nu pot asigura
pregătirea elevilor la unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a
acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la unităţile de
învăţământ de care elevii aparţin, după întoarcerea acestora, conform
prezentului regulament.
Art. 196. - (1) Elevii pot să nu
frecventeze orele de religie. Situaţia şcolară anuală se încheie fără
disciplina religie.
(2) În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive
obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la
această disciplină.
(3) Elevilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) li se
vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de
învăţământ, stabilite prin hotărârea Consiliului de administraţie.
Art. 197. - (1) Sunt declaraţi promovaţi
elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de
studiu/modul cel puţin media anuală 5,00/calificativul "Suficient",
iar la purtare, media anuală 6,00/calificativul "Suficient".
(2) Elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor teologice şi militare
care obţin la purtare, media anuală mai mică de 8,00, nu mai pot continua
studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere,
pentru anul şcolar următor, la alte profiluri.
Art. 198. - (1) Elevii din clasele cu
profil artistic sau sportiv, care nu au media cel puţin 6 la disciplinele de
specialitate, sunt declaraţi necorespunzători pentru aceste
profiluri/specializări. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul
şcolar următor, la alte profiluri/specializări.
(2) Prin excepţie de la alin. (1) elevii de la clasele cu
specializările muzică şi coregrafie sunt declaraţi necorespunzători pentru
specializarea respectivă şi dacă nu obţin minim 6,00 la examenul de sfârşit de
an şcolar.
Art. 199. - Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li
se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de
studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de
ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective.
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de
învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la
festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne
şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de
Ministerul Educaţiei Naţionale;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte
ţări;
e) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru
încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile semestriale ori
anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către
cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus.
Art. 200. - (1) Elevii declaraţi amânaţi
pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele 4 săptămâni de la
revenirea la şcoală.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se
face pe baza calificativelor/notelor consemnate în rubrica semestrului I,
datate la momentul evaluării.
(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al
doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I şi care nu şi-au încheiat
situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau amânaţi anual se
face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea
sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două
discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei
şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de
corigenţe.
Art. 201. - (1) Sunt declaraţi corigenţi
elevii care obţin calificative "Insuficient"/medii anuale sub 5,00 la
cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează
examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.
(2) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt
declaraţi corigenţi:
a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe
parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
b) elevii care obţin medii sub 5, 00 la cel mult două module care se
finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu
promovează examenul de încheierea situaţiei şcolare, la cel mult două module.
(3) Pentru elevii corigenţi, se organizează anual o singură sesiune de
examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei
Naţionale.
(4) Pentru elevii corigenţi menţionaţi la alin. (2) lit. a), se
organizează şi o sesiune specială de examene de corigenţă, în ultima săptămână
a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută în cadrul sesiunii speciale de
corigenţă, este şi media anuală a modulului.
Art. 202. - (1) Sunt declaraţi
repetenţi:
a) elevii care au obţinut calificativul "Insuficient"/medii
anuale sub 5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se
finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care
nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigenţă în
sesiunea specială, organizată în conformitate cu Art. 201, alin. 4.
b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual
"Insuficient"/media anuală mai mică de 6,00;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de
corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la Art. 201, alin. (4) sau care nu
promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situaţie
de corigenţă;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a
situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/modul;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se
înscrie în documentele şcolare "Repetent prin exmatriculare, cu drept de
reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de
învăţământ", respectiv "fără drept de înscriere în nicio unitate de
învăţământ pentru o perioadă de 3 ani".
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare elevii nu pot fi lăsaţi
repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei pregătitoare, au manifestat
dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării
fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a
dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare, la finalul clasei
pregătitoare, vor rămâne în colectivele în care au învăţat şi vor intra, pe
parcursul anului şcolar următor într-un program de remediere/recuperare
şcolară, realizat de învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul
primar, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională.
(3) La sfârşitul clasei întâi elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi.
Elevii care, la încheierea clasei întâi, au manifestat dificultăţi de învăţare,
menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio- emoţionale,
cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor
şi atitudinilor faţă de învăţare, vor rămâne în colectivele în care au învăţat
şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară, pe parcursul
anului şcolar următor realizat de învăţător/institutor/profesorul pentru
învăţământul primar, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de
Resurse şi Asistenţă Educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională.
Art. 203. - (1) Elevii declaraţi repetenţi
se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi
unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă
prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
(2) Pentru elevii din învăţământul secundar superior şi din
învăţământul postliceal declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii,
reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată.
(3) În ciclul superior al liceului şi în învăţământul postliceal cu
frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori.
Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4) Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al
liceului sau din învăţământul postliceal, care repetă a doua oară un an şcolar
sau care se află în stare de repetenţie pentru a treia oară, se poate realiza
în învăţământul cu frecvenţă redusă. În situaţia în care elevii din
învăţământul secundar superior nu au împlinit 18 ani rămân în învăţământul cu frecvenţă
zi/seral.
Art. 204. - (1) După încheierea sesiunii
de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de
învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se
acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată.
(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de
învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de
corigenţă.
(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data
depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an
şcolar.
(4) Comisia de reexaminare se numeşte de către director şi este
formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea.
Art. 205. - (1) Pentru elevii declaraţi
corigenţi sau amânaţi pentru an şcolar, examinarea se face din toată materia
studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.
(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea
încheierii situaţiei, se face numai din materia acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face
din materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în
funcţie de situaţie.
(4) Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt
cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al
specializării/calificării profesionale ale clasei la care se face transferul şi
care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare
an de studiu.
(5) În situaţia transferării elevului după semestrul I, secretarul
şcolii înscrie în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai
mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la
specializarea la care s-a transferat. Notele obţinute la examenele de diferenţe
susţinute la disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi în
curriculum diferenţiat ale specializării/calificării profesionale a clasei la
care se transferă şi care nu au fost studiate de candidat anterior transferului
reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din
curriculumul la decizia şcolii.
(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele
opţionale ale clasei în care se transferă. În situaţia transferului elevului la
începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale
obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al
II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.
(8) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele,
tutorele sau susţinătorul legal al elevului îşi asumă în scris
responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare
parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale, la unitatea
de învăţământ primitoare.
(9) În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi
trecute şi disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de
învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe
primul semestru, cât şi pe cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care
se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline
opţionale devine medie anuală.
(10) În cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două
discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării
profesionale, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare
disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă.
Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.
Art. 206. - (1) Obligaţia de a frecventa
învăţământul obligatoriu la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani.
Persoanele care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu până la această
vârstă şi care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei îşi pot continua
studiile, la cerere, la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(2) Persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei
în care puteau fi înscrişi şi care nu au absolvit învăţământul primar până la
vârsta de 14 ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani
vârsta clasei în care puteau fi înscrişi şi care nu şi-au finalizat
învăţământul secundar inferior, gimnazial, pot continua studiile, la
solicitarea acestora, şi în programul "A doua şansă", conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Art. 207. - (1) Elevii care au urmat
cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară pot dobândi calitatea de
elev în România numai după echivalarea, de către Ministerul Educaţiei
Naţionale, a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea
examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.
(2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi ca audienţi până la
finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită şcolarizarea.
(3) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage
provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi
trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoaşterii şi a echivalării
studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea eventualelor examene de
diferenţă.
(4) Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient
se face de către o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul
de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de
învăţământ, din care face parte directorul/directorul adjunct şi un
psiholog/consilier şcolar.
(5) Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată la alin. (4)
vor ţine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării psiho-comportamentale a
elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut în urma unei evaluări
orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.
(6) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu sunt
de acord cu recomandarea comisiei, privind nivelul clasei în care va fi înscris
elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe
răspunderea acestora asumată prin semnătură.
(7) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris
elevul ca audient. Unitatea de învăţământ transmite dosarul către inspectoratul
şcolar, în termen de cel mult 5 de zile de la înscrierea elevului ca audient.
Dosarul este retransmis, în maximum 5 de zile, de către inspectoratul şcolar, către
compartimentul de specialitate din Ministerul Educaţiei Naţionale.
(8) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu au
depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient,
acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau
în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).
(9) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil al
Ministerului Educaţiei Naţionale privind recunoaşterea şi echivalarea
studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă
din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată
- note, absenţe etc.
(10) În situaţia în care studiile făcute în străinătate nu au fost
echivalate sau au fost echivalate parţial, iar între ultima clasă echivalată şi
clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce
nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4)
solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile,
examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru anii
neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.
(11) În contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul şcolar
constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un
inspector şcolar de specialitate care evaluează elevul, în termen de cel mult
20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate
disciplinele/modulele din planul cadru de învăţământ, pentru clasele
neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va funcţiona
în unitatea de învăţământ în care urmează să fie înscris elevul. După
promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei
clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea
examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele
evaluării vor fi trecute într-un proces verbal care se păstrează în unitatea de
învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură
se aplică şi în cazul persoanelor care revin în ţară fără documente de studiu.
(12) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu
notele aferente fiecărei discipline, din fiecare an de studiu neechivalat, în
ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează
examenele prevăzute la alin. (10) la trei sau mai multe discipline/module,
acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu
promovează examenul de diferenţă, la cel mult două discipline, acesta este
examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării.
Dacă părintelui, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major,
solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei
examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma
reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a
promovat examenele la toate disciplinele.
(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în
învăţământul românesc se face conform reglementărilor aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(14) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în
vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.
(15) Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învăţământul
românesc li se aplică prevederile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale,
privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar din
România.
Art. 208. - (1) Elevilor dintr-o unitate
de învăţământ de stat, particulară sau confesională din România, care urmează
să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se
rezervă locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi,
declaraţi amânaţi, se face după revenirea în ţară, dacă revenirea are loc până
la începerea cursurilor noului an şcolar.
(3) În cazul în care revenirea elevilor plecaţi în străinătate pe
parcursul unui an şcolar are loc după începerea cursurilor noului an şcolar, se
aplică procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea
prevăzută la articolele precedente, dacă nu li se poate echivala anul şcolar
parcurs în străinătate.
Art. 209. - (1) Consiliile profesorale din
unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia
şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţă de încheiere a cursurilor
semestriale/anuale, iar secretarul consiliului o consemnează în
procesul-verbal, menţionându-se numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele
elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele
elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se
comunică în scris părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau, după
caz, elevilor majori, de către învăţător/institutor/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea
cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui
sau susţinătorului legal, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi
perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal sau al elevului/absolventului, dacă acesta este major,
documentele corespunzătoare elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.
Secţiunea 2
Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ
Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ
Art. 210. - (1) Examenele organizate de
unităţile de învăţământ sunt:
a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la
încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după
susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei
menţionaţi la Art. 201, alin. (2), lit. a), pentru care se organizează o
sesiune specială;
b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi
amânaţi, conform prevederilor Art. 200, alin. 3);
c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de
învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;
d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în
clasa I, respectiv în clasa a V-a.
(2) Organizarea, în unităţile de învăţământ, a examenelor de admitere
în învăţământul liceal sau profesional, precum şi a examenelor şi evaluărilor
naţionale, se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
(3) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii
elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în
acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele, tutorele sau
susţinătorul legal decide înscrierea copilului în clasa întâi, respectiv în
clasa pregătitoare, înainte de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de
către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională /Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) unităţile de învăţământ
cu predare în limbile minorităţilor naţionale, care pot organiza testări ale
nivelului cunoaşterii limbii de predare, în cazul în care numărul candidaţilor
la înscrierea în clasa pregătitoare/clasa I depăşeşte numărul de locuri, în
baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(5) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa
I este permisă pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil
sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de
înscriere în învăţământul primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
(6) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa
a V-a este permisă în următoarele situaţii:
a) pentru unităţile de învăţământ care nu şcolarizează clase de
învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte
numărul locurilor oferite;
b) pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil
sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;
c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase
cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea
verificării nivelului de cunoaştere a limbii respective. Elevii care anterior
admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi
de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică
într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau
nivel superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de aptitudini şi
cunoştinţe la limba modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la
respectiva probă.
(7) Orice altă formă de concurs/examinare a elevilor în vederea
înscrierii în clasa a V-a, precum şi organizarea claselor pe orice criterii de
ierarhizare a elevilor este interzisă.
(8) Elevii care, anterior înscrierii la admiterea în liceu, în clasa a
IX-a, la clasele cu predare în regim intensiv sau bilingv a unei limbi de
circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o
limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A2 sau
superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor
la limba modernă respectivă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la
respectiva probă.
Art. 211. - Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în
perioada vacanţelor şcolare.
Art. 212. - La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul
de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.
Art. 213. - (1) Pentru desfăşurarea
examenelor există 3 tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz. La
toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe - proba scrisă
şi proba orală.
(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorită
profilului sau/şi specializării/calificării profesionale, este necesară şi
proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua
probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ împreună cu
membrii catedrei de specialitate.
(3) Proba practică se susţine la disciplinele/modulele care au,
preponderent, astfel de activităţi.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în
baza hotărârii consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de
desfăşurare a examenelor. Sesiunea de corigenţe are un preşedinte şi câte două
cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este
responsabilă de realizarea subiectelor.
(5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice
de aceeaşi specialitate sau după caz specialităţi înrudite/ din aceeaşi arie curriculară.
(6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele
didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în
timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi
profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în
comisia de examinare este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate
sau după caz de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.
Art. 214. - (1) Proba scrisă a examenelor
are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute
pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii
subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba
scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură
variantă, la alegere.
(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru
didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de
două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la
disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte.
Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.
(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la
fiecare probă susţinută de aceasta. Notele de la probele orale sau practice
sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media
aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota
întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă,
fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.
(4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media
aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale
acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2
examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar,
medierea o face preşedintele comisiei de examen.
(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin
calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după
susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global;
calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun
acord între cei 2 examinatori.
Art. 215. - (1) Elevul corigent este
declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin
calificativul "Suficient"/media 5,00.
(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare
disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin calificativul
"Suficient"/media 5,00.
(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a
situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de
diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar,
constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei
generale anuale.
(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi
pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o
disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media
semestrială a elevului la disciplina respectivă.
Art. 216. - (1) Elevii corigenţi sau
amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu
acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt
examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administraţie, dar nu
mai târziu de începerea cursurilor noului an şcolar.
(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări
la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea
examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.
Art. 217. - (1) Rezultatele obţinute la
examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi
şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează
în catalogul de examen de către cadre didactice examinatoare şi se trec în
catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ, în
termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data
începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la
Art. 216 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în
termen de 5 zile de la afişare.
(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se
consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare,
iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul
şef/secretarul unităţii de învăţământ.
(3) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele
acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic
examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la
examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către
examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea
examenului.
(4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului unităţii de
învăţământ toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen,
lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste
documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de
data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute
la Art. 216 alin. (2).
(5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a
examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.
(6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere
a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor
se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se
consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a consiliului profesoral.
Art. 218. - După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei de
corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/ profesorul dirigintele consemnează în catalog situaţia
şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.
Capitolul 6
Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei
Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 219. - Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la
o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la
alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la
alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile
prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ la care se face transferul.
Art. 220. - Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei se face cu
aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se
solicită transferul şi cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ de la care se transferă.
Art. 221. - (1) În învăţământul
antepreşcolar/preşcolar, primar şi gimnazial, precum şi în învăţământul
profesional, liceal şi postliceal beneficiarii primari ai educaţiei se pot
transfera de la o grupă/clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de
la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de
antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă /clasă.
(2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în
limita efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/clasă,
inspectoratul şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul
efectuării transferului.
Art. 222. - (1) În învăţământul
profesional, liceal sau postliceal aprobarea transferurilor la care se schimbă
filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea profesională este
condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.
(2) Disciplinele/modulele la care se susţin examene de diferenţă se
stabilesc prin compararea celor două planuri cadru. Modalităţile de susţinere a
acestor diferenţe se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ şi de către membrii catedrei.
Art. 223. - Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi
din învăţământul postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot
transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin
egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul;
în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal
pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea
acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti,
cu respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
b) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele a X-a - a
XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este
cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită
transferul; excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul de
administraţie;
c) în cadrul învăţământului profesional cu durata de 3 ani, elevii de
la clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de
admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la calificarea
profesională la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite,
elevii din clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de 3 ani pot fi
transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia,
pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu
respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
d) în cadrul învăţământului profesional cu durata de 3 ani, elevii
din clasele a X-a şi a XI-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din
ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care
se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către
consiliul de administraţie;
e) elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal
se pot transfera în aceeaşi clasă în învăţământul profesional cu durata de 3
ani după susţinerea examenelor de diferenţă, în limita efectivului de 30 de
elevi de clasă şi în baza criteriilor prevăzute de Regulamentul de organizare
şi funcţionare al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul.
f) elevii care au finalizat clasa a IX-a a învăţământului profesional
cu durata de 3 ani se pot transfera doar în clasa a IX-a a învăţământului
liceal, cu respectarea mediei de admitere la profilul şi specializarea la care
solicită transferul. Elevii din clasele a X-a şi a XI-a din învăţământul
profesional cu durata de 3 ani se pot transfera în clasa a X-a din învăţământul
liceal, cu respectarea condiţiei de medie a clasei la care solicită transferul
şi după promovarea examenelor de diferenţă.
Art. 224. - Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi
din învăţământul postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la
alta astfel:
a) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă, se pot transfera la
forma de învăţământ cu frecvenţă, după susţinerea şi promovarea examenelor de
diferenţă, dacă au media anuală cel puţin 7,00, la fiecare disciplină/modul de
studiu, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor
prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ; transferul se face, de regulă în aceeaşi clasă, cu excepţia elevilor
din clasa terminală de la învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care durata
studiilor este mai mare cu un an, care se pot transfera în clasa terminală din
învăţământul cu frecvenţă;
b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă se pot transfera la forma
de învăţământ cu frecvenţă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la
clasă;
c) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot
transfera de la învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă,
în anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este
cazul, a examenelor de diferenţă.
Art. 225. - (1) Transferurile în care se
păstrează forma de învăţământ se efectuează, de regulă, în perioada
intersemestrială sau a vacanţei de vară. Prin excepţie, transferurile de la
nivelurile antepreşcolar şi preşcolar se pot face oricând în timpul anului
şcolar, ţinând cont de interesul superior al copilului.
(2) Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează
în următoarele perioade:
a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, în
perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;
b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai
în perioada vacanţei de vară.
(3) Transferul elevilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod
excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele
situaţii:
a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate,
respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;
b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei
expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;
c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ
profesional;
d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi militar;
e) de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine
sau cu program de predare bilingv la celelalte clase;
f) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar.
Art. 226. - Gemenii, tripleţi etc. se pot transfera în clasa celui cu media
mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal
sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea directorului
unităţii de învăţământ.
Art. 227. - (1) Elevii din unităţile de
învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, declaraţi inapţi pentru cariera militară, se pot
transfera într-o unitate din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale potrivit
prevederilor prezentului regulament.
(2) Copiii cadrelor militare în activitate, ai militarilor angajaţi pe
bază de contract, ai funcţionarilor publici cu statut special, în timpul sau
din cauza serviciului militar, se pot transfera la cerere, din unităţile de
învăţământ din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale în unităţile de
învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, dacă îndeplinesc criteriile de recrutare şi au fost
declaraţi admişi la probele de selecţie, în baza dosarului de candidat, conform
reglementărilor specifice ale acestor unităţi.
Art. 228. - (1) Elevii din învăţământul
preuniversitar particular sau confesional se pot transfera la unităţi de
învăţământ de stat, în condiţiile prezentului regulament.
(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în
învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile
stabilite de propriul regulament de organizare şi funcţionare.
Art. 229. - (1) Pentru copiii/tinerii cu
cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face
propuneri de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre
învăţământul de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a
lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali ai copilului şi de către consilierul psihopedagog şcolar. Decizia de
reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul Centrul Judeţean de
Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali.
Art. 230. - După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare
este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile
lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată
să trimită la unitatea de învăţământ primitoare, situaţia şcolară a celui transferat,
în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea
situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat,
elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.
Titlul VIII
Evaluarea unităţilor de învăţământ
Evaluarea unităţilor de învăţământ
Capitolul 1
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Art. 231. - Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu
prevederile legale, în două forme fundamentale:
a) inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ;
b) evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.
Art. 232. - (1) Inspecţia de evaluare
instituţională a unităţilor de învăţământ reprezintă o activitate de evaluare
generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin
raportare explicită la politicile educaţionale, la scopurile şi obiectivele
dezirabile propuse, la standardele asumate în funcţionarea acestora.
(2) Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către
inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspecţia
şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în conformitate cu prevederile
Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ, elaborat de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, prin inspecţia
şcolară, inspectoratele şcolare:
a) îndrumă, controlează şi monitorizează calitatea activităţilor de
predare-învăţare;
b) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului
unităţilor de învăţământ.
(4) Conducerea unităţilor de învăţământ şi personalul didactic nu pot
refuza inspecţia şcolară, cu excepţia situaţiilor în care din cauze obiective
probate cu acte doveditoare aceştia nu-şi pot desfăşura activităţile
profesionale curente.
Capitolul 2
Evaluarea internă a calităţii educaţiei
Evaluarea internă a calităţii educaţiei
Art. 233. - (1) Calitatea educaţiei
reprezintă o prioritate permanentă pentru unitatea de învăţământ şi este
centrată preponderent pe rezultatele procesului învăţării.
(2) Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul
asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar.
Art. 234. - (1) În conformitate cu
prevederile legale, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se înfiinţează
Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).
(2) Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează
şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
(3) Conducerea unităţii de învăţământ este direct responsabilă de
calitatea educaţiei furnizate.
Art. 235. - În procesele de autoevaluare şi monitorizare internă, unităţile de
învăţământ profesional şi tehnic vor aplica instrumentele Cadrului Naţional de
Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic.
Art. 236. - (1) Componenţa, atribuţiile şi
responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt
realizate în conformitate cu prevederile legale.
(2) Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3) Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei
Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a
Ministerului Educaţiei Naţionale se bazează pe analiza raportului de evaluare
internă a activităţii din unitatea şcolară.
Capitolul 3
Evaluarea externă a calităţii educaţiei
Evaluarea externă a calităţii educaţiei
Art. 237. - (1) O formă specifică de
evaluare instituţională, diferită de inspecţia generală a unităţilor şcolare, o
reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(2) Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ
se realizează în conformitate cu prevederile legale, de către Agenţia Română de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(3) Unităţile de învăţământ se supun procesului de evaluare şi
acreditare, în condiţiile legii.
(4) Evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor
instituţionale, conform prevederilor legale.
(5) În cazul unităţilor de învăţământ supuse evaluării externe
realizată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar, în bugetele acestora vor fi asigurate, în mod distinct, din
finanţarea de bază, sumele necesare acoperirii costurilor, conform tarifelor
percepute de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar pentru această activitate.
Titlul IX
Partenerii educaţionali
Partenerii educaţionali
Capitolul 1
Drepturile părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Drepturile părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Art. 238. - Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
antepreşcolarului/preşcolarului/elevului are dreptul să decidă, în limitele
legii, cu privire la unitatea de învăţământ unde va studia
copilul/elevul.
Art. 239. - (1) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să fie informat periodic
referitor la situaţia şcolară şi comportamentul propriului copil.
(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului
are dreptul să dobândească informaţii numai referitor la situaţia propriului
copil.
Art. 240. - (1) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii de
învăţământ dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru
didactic sau cu directorul unităţii de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de
învăţământ;
d) participă la întâlnirile programate cu
educatorul-puericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru
învăţământ preşcolar/primar/profesorul diriginte.
(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de
acces al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în unităţile de
învăţământ, pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1).
Art. 241. - (1) Părinţii, tutorii sau
susţinători legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate
juridică, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Asociaţia părinţilor se organizează şi funcţionează în
conformitate cu propriul statut.
Art. 242. - (1) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să solicite rezolvarea
unor stări conflictuale în care este implicat propriul copil, prin discuţii
amiabile, cu salariatul unităţii de învăţământ implicat cu
educatorul-puericultor/ educatoarea/ învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul preşcolar/primar /profesorul diriginte, cu directorul unităţii de
învăţământ. În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea
conflictului, părintele, tutorele sau susţinătorul legal adresează o cerere
scrisă conducerii unităţii de învăţământ.
(2) În cazul în care au fost parcurse etapele menţionate la alin. (1),
fără rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal
al copilului/elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la
inspectoratul şcolar.
(3) În cazul în care au fost parcurse etapele prevăzute la alin. (1)
şi (2), fără rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să solicite rezolvarea
situaţiei la Ministerul Educaţiei Naţionale.
Capitolul 2
Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Art. 243. - (1) Potrivit prevederilor
legale părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura
frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri
pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.
(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal care nu asigură
şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu, poate fi
sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1000 lei ori este obligat să
presteze muncă în folosul comunităţii.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale
prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite de
primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ.
(4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului/elevului
în unitatea de învăţământ, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are
obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii
unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă/ pentru evitării degradării stării
de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din colectivitate/ unitatea de învăţământ.
(5) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are
obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru
învăţământul preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului.
Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în
caietul educatorului-puericultor/
educatoarei/învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământ
preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură.
(6) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului răspunde
material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev.
(7) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului din
învăţământul primar are obligaţia să-l însoţească până la intrarea în unitatea
de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l preia. În cazul în care
părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de
activitate, împuterniceşte o altă persoană.
Art. 244. - Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbala
etc., a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ.
Art. 245. - Respectarea prevederilor prezentului Regulament şi a
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ este
obligatorie pentru părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai
copiilor/elevilor.
Capitolul 3
Adunarea generală a părinţilor
Adunarea generală a părinţilor
Art. 246. - (1) Adunarea generală a părinţilor
este constituită din toţi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai
copiilor/elevilor de la grupă/clasă.
(2) Adunarea generală a părinţilor hotărăşte referitor la activităţile
de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de
învăţământ, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării
copiilor/elevilor.
(3) În adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale
ale colectivului de elevi şi nu situaţia concretă a unui elev. Situaţia unui
elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal al elevului respectiv.
Art. 247. - (1) Adunarea generală a
părinţilor se convoacă de către educatorul-
puericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul
preşcolar/primar/ profesorul diriginte, de către preşedintele comitetului de
părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al
elevilor clasei.
(2) Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de
câte ori este nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu
din totalul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai
copiilor/elevilor din grupa/clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a
jumătate plus unu din cei prezenţi. În caz contrar, se convoacă o nouă adunare
generală a părinţilor, în cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri,
indiferent de numărul celor prezenţi.
Capitolul 4
Comitetul de părinţi
Comitetul de părinţi
Art. 248. - (1) În unităţile de
învăţământ, la nivelul fiecărei grupe/clase, se înfiinţează şi funcţionează
comitetul de părinţi.
(2) Comitetul de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor,
în fiecare an, în adunarea generală a părinţilor, convocată de
educatoare/învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul preşcolar sau
primar/profesorul diriginte care prezidează şedinţa.
(3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de
părinţi are loc în primele 30 zile calendaristice de la începerea cursurilor
anului şcolar.
(4) Comitetul de părinţi se compune din trei persoane: un preşedinte
şi doi membri; în prima şedinţă de după alegere membrii comitetului decid
responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică profesorului pentru
învăţământul preşcolar/primar/profesorului diriginte.
(5) Comitetul de părinţi reprezintă interesele părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali ai elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor
la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei şi în
relaţiile cu echipa managerială.
Art. 249. - Comitetul de părinţi are următoarele atribuţii:
a) pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a
părinţilor elevilor clasei; deciziile se iau în cadrul adunării generale a
părinţilor, cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali prezenţi;
b) sprijină educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământ preşcolar/primar/ profesorul diriginte în organizarea şi
desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative extraşcolare;
c) sprijină educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământ preşcolar/primar/ profesorul diriginte în derularea programelor de
prevenire şi combatere a absenteismului în mediul şcolar;
d) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii
financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii
educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală;
e) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi
educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/ profesorul diriginte şi se implică activ în întreţinerea,
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a grupei/clasei şi a unităţii de
învăţământ;
f) sprijină unitatea de învăţământ şi
educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/ profesorul diriginte în activitatea de consiliere şi de
orientare socio-profesională;
g) se implică activ în asigurarea securităţii copiilor/elevilor pe
durata orelor de curs, precum şi în cadrul activităţilor educative,
extraşcolare şi extracurriculare;
h) prezintă, semestrial, adunării generale a părinţilor, justificarea
utilizării fondurilor, dacă acestea există.
Art. 250. - Preşedintele comitetului de părinţi reprezintă părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali în relaţiile cu conducerea unităţii de învăţământ şi
alte foruri, organisme şi organizaţii.
Art. 251. - (1) Comitetul de părinţi poate
decide să susţină, inclusiv financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi
modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este
obligatorie.
(2) Sponsorizarea unei grupe/clase de către un agent economic/persoane
fizice se face cunoscută comitetului de părinţi. Sponsorizarea nu atrage după
sine drepturi suplimentare pentru copii/elevi/părinţi, tutori sau susţinători
legali.
(3) Este interzisă implicarea copiilor/elevilor sau a cadrelor
didactice în strângerea fondurilor.
Capitolul 5
Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi
Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi
Art. 252. - (1) La nivelul fiecărei
unităţi de învăţământ funcţionează consiliul reprezentativ al părinţilor.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ
este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi.
Art. 253. - (1) Consiliul reprezentativ al
părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii
se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, şi se
consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori
de câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor consiliului reprezentativ al
părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre
vicepreşedinţi.
(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în organismele de conducere şi
comisiile unităţii de învăţământ .
(4) Consiliul reprezentativ al părinţilor decide prin vot deschis, cu
majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
(5) Preşedintele reprezintă consiliul reprezentativ al părinţilor în
relaţia cu alte persoane fizice şi juridice.
(6) Preşedintele prezintă, anual, raportul de activitate consiliului
reprezentativ al părinţilor.
Art. 254. - Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele
atribuţii:
a) propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se
studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
b) sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ
şi instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;
c) susţine unităţile de învăţământ în derularea programelor de
prevenire şi de combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;
d) promovează imaginea unităţii de învăţământ în comunitatea locală;
e) se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor
culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltarea multiculturalităţii
şi a dialogului cultural;
f) susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea
tuturor activităţilor;
g) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi în
desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, pe
teme educaţionale;
h) colaborează cu instituţiile publice de asistenţă
socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi
protecţia copilului, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile
nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei
elevilor care au nevoie de ocrotire;
i) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în întreţinerea şi
modernizarea bazei materiale;
j) susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi
orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
k) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul
obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;
l) se implică direct în derularea activităţilor din cadrul
parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea
cadrelor didactice;
m) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în asigurarea sănătăţii
şi securităţii elevilor;
n) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în
buna desfăşurarea a activităţii în internate şi în cantine;
o) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi
desfăşurarea programului "Şcoala după şcoală".
Art. 255. - (1) Consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţia de părinţi a unităţii de învăţământ poate atrage resurse
financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc.,
din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, care
vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ,
a bazei materiale şi sportive;
b) acordarea de premii şi de burse elevilor;
c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin
din familii cu situaţie materială precară;
e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ
sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor colaborează cu structurile
asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional.
Capitolul 6
Contractul educaţional
Contractul educaţional
Art. 256. - (1) Unităţile de învăţământ
încheie cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în momentul înscrierii
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în registrul unic matricol, un
contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce
ale părţilor.
(2) Modelul contractului educaţional este prezentat în Anexa nr. 2,
parte integrantă a prezentului Regulament. Acesta este particularizat la
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin decizia consiliului de
administraţie, după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor.
Art. 257. - (1) Contractul educaţional
este valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de
învăţământ.
(2) Eventualele modificări se pot realiza printr-un act adiţional
acceptat de ambele părţi şi care se ataşează contractului educaţional.
Art. 258. - (1) Contractul educaţional va
cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a părţilor semnatare -
respectiv unitatea de învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei, părintele,
tutorele sau susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul
educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii
contractului, alte clauze.
(2) Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale,
unul pentru părinte, tutore sau susţinătorul legal, altul pentru unitatea de
învăţământ şi îşi produce efectele de la data semnării.
(3) Consiliul de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional.
(4) Comitetul de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional de către fiecare părinte,
tutore sau susţinător legal şi adoptă măsurile care se impun în cazul
încălcării prevederilor cuprinse în acest document.
(5) Candidaţii admişi în unităţile de învăţământ din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională încheie cu Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte
instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice
şi securităţii contracte educaţionale prin care sunt stabilite obligaţiile
părţilor contractante, conform instrucţiunilor specifice.
Capitolul 7
Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi parteneri educaţionali
Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi parteneri educaţionali
Art. 259. - Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi
reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu consiliul de administraţie
şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de
învăţământ.
Art. 260. - Unităţile de învăţământ pot realiza parteneriate cu asociaţii,
fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii
guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în
interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.
Art. 261. - Unităţile de învăţământ, de sine stătător sau în parteneriat cu
autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi organisme
publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri
sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel
local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii
educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă
interesate.
Art. 262. - Unităţile de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare
şi prevederile prezentului regulament, pot iniţia, în parteneriat cu
autorităţile administraţiei publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, în
baza hotărârii consiliului de administraţie, activităţi educative, recreative,
de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a
învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială cu elevii, prin programul
"Şcoala după şcoală".
Art. 263. - (1) Parteneriatul cu
autorităţile administraţiei publice locale are ca scop derularea unor
activităţi/programe educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale
stabilite de unitatea de învăţământ.
(2) Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii
politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi
contrare moralei sau legilor statului.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi
fondurile necesare pentru implementarea şi respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă şi pentru asigurarea securităţii copiilor/elevilor şi a
personalului în perimetrul unităţii.
Art. 264. - (1) Unităţile de învăţământ
încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu agenţii economici, în
vederea derulării orelor de instruire practică.
(2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la
responsabilităţile părţilor, referitoare la asigurarea securităţii elevilor şi
a personalului şcolii, respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă,
asigurarea transportului la şi de la agentul economic, durata activităţilor,
drepturile şi îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 265. - (1) Unităţile de învăţământ
încheie protocoale de parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi
medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale,
alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin
proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de
învăţământ.
(2) Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile
părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3) În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii
de învăţământ, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine
responsabilitatea asigurării securităţii copiilor/elevilor.
(4) Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare
la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte
mijloace de informare.
(5) Unităţile de învăţământ pot încheia protocoale de parteneriat şi
pot derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca
obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor,
respectându-se legislaţia în vigoare din statele din care provin instituţiile
respective.
(6) Reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se
vor implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor
ce se derulează în unitatea de învăţământ.
Titlul X
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 266. - Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui
alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale.
Art. 267. - În unităţile de învăţământ, fumatul este interzis, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare.
Art. 268. - În unităţile de învăţământ se asigura dreptul fundamental la
învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a
antepreşcolarilor/preşcolarilor/copiilor/elevilor şi a personalului din
unitate
Art. 269. - În termen de 30 de zile de la data publicării prezentului
regulament în Monitorul Oficial al României, consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor
legale în vigoare, să aprobe propriile regulamente de organizare şi
funcţionare.
Art. 270. - La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice
dispoziţie contrară se abrogă.
Art. 271. - Anexele 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA Nr. 1
Lista orientativă a comisiilor de lucru care
pot funcţiona la nivelul unităţilor de învăţământ
|
|
|
|
Comisii cu
caracter permanent
|
Comisii cu
caracter ocazional
|
|
• Comisia pentru curriculum
|
• Comisia pentru programe de susţinere educaţională
|
|
• Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii
|
• Comisia de inventariere
|
|
• Comisia pentru prevenirea şi reducerea violenţei în mediul
şcolar
|
• Comisia de recepţie bunuri
|
|
• Comisia pentru frecvenţă, combaterea absenteismului şi a
abandonului şcolar
|
• Comisia de casare, de clasare şi valorificare a materialelor
rezultate
|
|
• Comisia pentru perfecţionare şi formare continuă
|
• Comisiile pentru organizarea examenelor
|
|
• Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
|
• Comisia pentru verificarea documentelor şcolare şi a actelor
de studii
|
|
• Comisia pentru situaţii de urgenţă
|
• Comisia de cercetare disciplinară
|
|
• Comisia pentru întocmirea orarului şi asigurarea serviciului
pe şcoală
|
• Comisia pentru recensământul populaţiei şcolare
|
|
• Comisia pentru control managerial intern
|
• Comisia consiliere, orientare şi activităţi extraşcolare
|
|
• Comisia de gestionare SIIIR
|
• Comisia pentru mentorat
|
|
• Comisia pentru programe şi proiecte educative
|
|
|
• Comisia pentru olimpiade şi concursuri şcolare
|
|
|
• Comisia pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi
promovarea interculturalităţii
|
|
|
• Comisia internă de evaluare continuă (pentru învăţământul
special şi special integrat)
|
|
ANEXA Nr. 2
Modelul contractului educaţional
Antet
şcoală
Având
în vedere prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin OMEN nr. , ale Legii nr.
272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată,
Se
încheie prezentul:
CONTRACT EDUCAŢIONAL
I. Părţile semnatare
1. (Unitatea de învăţământ) . . . . . . . . . ., cu sediul în . . . .
. . . . . ., reprezentată . . . . . . . . . . prin director, dna/dl . . . . . .
. . . .
2. Beneficiarul indirect, dna/dl. . . . . . . . . . .
părinte/tutore/susţinător legal al elevului, cu domiciliul în . . . . . . . . .
.,
3. Beneficiarul direct al educaţiei, . . . . . . . . . . elev.
II. Scopul contractului: asigurarea condiţiilor optime de derulare a
procesului de învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea părţilor
implicate în educaţia beneficiarilor direcţi ai educaţiei.
III. Drepturile părţilor: drepturile părţilor semnatare ale prezentului
contract sunt cele prevăzute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a
Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ.
IV. Părţile au cel puţin următoarele obligaţii:*)
*) Contractul educaţional-tip urmează a fi particularizat, la nivelul
fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
1. Unitatea de învăţământ se obligă:
a) să asigure condiţiile optime de derulare a procesului de
învăţământ;
b) să răspundă de respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind
normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de
pază contra incendiilor în unitatea de învăţământ;
c) să ia măsuri pentru aplicarea de sancţiuni pentru abaterile
disciplinare săvârşite de personalul unităţii de învăţământ, în limita
prevederilor legale în vigoare;
d) să ia măsuri pentru aplicarea de sancţiuni pentru abaterile
disciplinare săvârşite de elevi, în limita prevederilor legale în vigoare;
e) personalul din învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă,
în concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite elevilor şi un
comportament responsabil;
f) personalul din învăţământ are obligaţia să sesizeze, la nevoie,
instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia
generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu aspecte
care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului;
g) personalul din învăţământ trebuie să dovedească respect şi
consideraţie în relaţiile cu elevii şi cu părinţii/reprezentanţii legali ai
acestora;
h) personalului din învăţământ îi este interzis să desfăşoare acţiuni
de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi
familială a acestuia;
i) personalului din învăţământ îi este interzis să aplice pedepse
corporale, precum şi să agreseze verbal sau fizic elevii şi/sau colegii.
j) se interzice personalului didactic să condiţioneze evaluarea
elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip
de avantaje de la elevi sau de la părinţii/aparţinătorii/reprezentanţii legali
ai acestora.
k) sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi
orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau
psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic
auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi
prozelitismul religios
2. Beneficiarul indirect - părintele/tutorele/susţinătorul legal al
copilului/elevului are următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în
învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până
la finalizarea studiilor;
b) la înscrierea copilului/elevului în unitatea de învăţământ,
părintele/tutorele/susţinătorul legal are obligaţia de a prezenta documentele
medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de
grupă/clasă pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi
elevi/preşcolari din colectivitate/ unitatea de învăţământ;
c) părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului are obligaţia
ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu
educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul preşcolar/
profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte
evoluţia copilului/elevului;
d) părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului răspunde
material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev;
e) să respecte prevederile regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ;
h) părintelui/tutorelui/susţinătorului legal îi sunt interzise
agresarea fizică, psihică, verbală a personalului unităţii de învăţământ.
3. Beneficiarul direct are următoarele obligaţii:
a) de a se pregăti la fiecare disciplină/modul de studiu, de a
dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele
şcolare;
b) de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai
educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional
autorizat/acreditat cu frecvenţă;
c) de a se prezenta la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de
examene organizată de unitatea de învăţământ, în cazul elevilor din
învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă;
d) de a avea un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât în
unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei;
e) de a respecta regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ, regulile de circulaţie, normele de securitate şi de
sănătate în muncă, de prevenire şi de stingere a incendiilor, normele de
protecţie a mediului;
f) de a nu distruge documentele şcolare, precum cataloage, carnete de
elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;
g) de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ
(materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii,
mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);
h) de a nu aduce sau difuza, în unitatea de învăţământ, materiale
care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea
naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;
i) de a nu organiza/participa la acţiuni de protest, care afectează
desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la
programul şcolar;
j) de a nu deţine/consuma/comercializa, în perimetrul unităţii de
învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi
alcoolice, ţigări;
k) de a nu introduce şi/sau face uz în perimetrul unităţii de
învăţământ orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie,
petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante
sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi
psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de
învăţământ;
l) de a nu poseda şi/sau difuza materiale care au un caracter obscen
sau pornografic;
m) de a nu aduce jigniri şi de a nu manifesta agresivitate în limbaj
şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ
sau de a leza în orice mod imaginea publică a acestora;
n) de a nu provoca/ instiga/participa la acte de violenţă în unitate
şi în afara ei;
o) de a nu părăsi incinta şcolii în timpul pauzelor sau după
începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte.
V. Durata contractului: prezentul contract se încheie, de regulă, pe
durata unui nivel de învăţământ.
VI. Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform Legii
Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi
Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 272/
2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Încheiat
azi, . . . . . . . . . . , în două exemplare, în original, pentru fiecare
parte.
|
|
|
|
Unitatea şcolară,
|
Beneficiar indirect**),
|
|
Am luat la cunoştinţă,
Beneficiar direct, elevul, (în vârstă de cel puţin 14 ani) |
|
**) Părintele/tutorele/susţinătorul legal, pentru elevii din
învăţământul antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, respectiv
elevul, pentru învăţământul postliceal.
ANEXA Nr. 3
Procedura generală de intervenţie la nivelul
unităţii de învăţământ în situaţii de violenţă
În
cazul unei forme uşoare a violenţei şcolare:
1. dacă sancţiunea nu e prevăzută în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ
↓
Este sesizată comisia de violenţă şi conducerea şcolii (dacă este cazul)
↓
Se realizează o anchetă detaliată
↓
Este luată o decizie privind aplicarea sau nu a unei sancţiuni
↓
Se stabilesc măsuri de asistenţă pentru victimă/agresor
2. dacă sancţiunea este prevăzută în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ
↓
Se convoacă Consiliul clasei (se analizează cazul, se propune şi se stabileşte
o sancţiune)
↓
Se sancţionează elevul → învăţător/institutor/profesor învăţământ
primar/diriginte
↓
Aplică sancţiunea
↓
Informează părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
↓
Recomandă măsuri de asistenţă pentru victimă şi agresor
↓
Monitorizează intervenţiile, colaborând cu părinţii şi psihologul şcolar
În
cazul unei forme grave de violenţă şcolară:
• Dirigintele → anunţă conducerea unităţii de învăţământ
↓
Sesizează Autorităţile competente (Jandarmeria/Poliţia de Proximitate/DGASPC
etc.)
↓
Sesizează părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
↓
Informează inspectoratul şcolar (consilierul de imagine), în raport cu
gravitatea faptei
↓
Înştiinţează Comisia de violenţă
• Comisia de violenţă → realizează o anchetă detaliată
→
propune măsuri specifice
→
convoacă Consiliul clasei
↓
Se stabileşte/propune sancţiunea
• Dirigintele → Aplică sancţiunea conform Regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ
• → Completează Fişa de înregistrare a cazului de violenţă şi o
transmite persoanei desemnate de Comisia de violenţă să centralizeze fişele şi
să le înregistreze în baza de date
• Psihologul şcolar → realizează consilierea psihologică pentru
victimă/agresor
• Dirigintele şi psihologul şcolar → colaborează cu familia elevului
→
monitorizează cazul
• Comisia de violenţă se asigură că fenomenul de violenţă a fost
înregistrat, că măsurile de intervenţie au fost puse în aplicare şi urmăreşte
impactul acestora asupra actorilor implicaţi în cazul de violenţă respectiv.
ANEXA Nr. 4
Procedura generală de intervenţie la nivelul
unităţii de învăţământ în situaţii de violenţă ce necesită intervenţia
poliţiei/ jandarmeriei/ poliţiei locale/ambulanţei.
Incinta
unităţii de învăţământ reprezintă toată zona şcolii, incluzând sălile de clasă,
cancelarie, coridoare, terenul de sport, anexele, curtea şcolii, etc.
Proximitatea
unităţilor de învăţământ este reprezentată de suprafaţa de teren situată în
afara curţii unităţii, precum arterele rutiere, căile de acces către unitatea
de învăţământ, spaţiile verzi din jurul şcolii, alte spaţii publice situate în
apropierea acesteia.
• Dacă violenţa exercitată constă într-un incident de agresiune
simplă şi a fost cauzatoare doar de vătămări corporale uşoare (lovire uşoară cu
palma ori cu dosul palmei), autorul fiind elev cu vârsta sub 14 ani, şcoala
poate reacţiona prioritar pentru sancţionarea acestui comportament şi poate
informa ulterior poliţistul de proximitate pentru aplanarea unei stări conflictuale
între părinţii victimei şi cei ai agresorului.
• Dacă este vorba despre mai mult decât exercitarea unei violenţe
corporale uşoare (lovirea repetată de intensitate medie a victimei, atunci
poliţia/jandarmeria trebuie sesizată odată cu intervenţia echipajului unei
ambulanţe, prin apelul telefonic de urgenţă la 112.)
• În toate cazurile de lovire sau alte violenţe exercitate împotriva
unui elev, conducerea şcolii trebuie să informeze părinţii victimei şi
instituţiile de aplicare a legii.
Cei
ce vor desfăşura astfel de activităţi sunt cadrele didactice, personalul
auxiliar şi personalul care asigură securitatea/paznicii unităţii şcolare, care
se autosesizează sau sunt sesizaţi de izbucnirea sau derularea unui act de
violenţă.
Monitorizarea
(activităţile derulate), intervenţie
Atunci
când un salariat al unităţii de învăţământ este sesizat sau se autosesizează
despre existenţa unui eveniment de violenţă în unitatea de învăţământ sau în
proximitatea acesteia, trebuie să respecte următoarele reguli procedurale, în
funcţie de eveniment:
A. Pentru tipurile de violenţă, care cad sub incidenţa codurilor de
la 1.10 la 1.14, 2.3, 3.3., de la 4.2 la 4.4 şi 4.6 din Nomenclatorul actelor
de violenţă în şcoală, cadrul didactic/cadrul didactic auxiliar/personal de
pază ce a fost sesizat sau s-a autosesizat de producerea unui eveniment, va
proceda astfel:
- se deplasează de urgenţă (dacă nu se află deja) la locul unde se
desfăşoară actul de violenţă respectivă;
- ajuns la locul evenimentului, acesta va efectua o scurtă analiză a
actului de violenţă şi va comunica imediat conducerii unităţii de învăţământ
despre cele constatate;
- se informează dacă sunt victime ce necesită îngrijiri medicale;
- dacă sunt victime care necesită îngrijiri medicale, sună la
numărul de urgenţă 112 şi solicită o ambulanţă;
- directorul unităţii de învăţământ va informa de urgenţă
reprezentanţii isnpectoratului şcolar;
- în cazul în care printre agresori sunt persoane violente, persoanele
care au sunat la 112 vor solicita sprijin din partea personalul care asigură
securitatea/paznicului şcolii pentru a preveni o eventuală degenerare a
evenimentului şi vor solicita, de urgenţă, sprijinul poliţiei, jandarmeriei,
poliţiei locale;
- până la sosirea echipajului de poliţie/jandarmerie/poliţie locală
sau ambulanţă, după caz, se vor lua măsuri de asigurare a primului ajutor
victimelor, solicitând sprijinul cadrului medical din cadrul şcolii (dacă
există), conducerii şcolii, cadrelor didactice, consilierului şcolar,
personalului de pază, după care vor lua măsuri pentru transportarea
victimei/victimelor la cea mai apropiată unitate medicală de urgenţă;
- vor fi îndepărtaţi elevii care nu sunt implicaţi în eveniment şi
care, prin zgomote, gesturi, îndemnuri, pot instiga sau amplifica dezordinea
creată. În acest scop, se va folosi un ton autoritar, fără a adresa cuvinte
jignitoare sau ameninţări, având în vedere vârsta şi comportamentul elevilor.
Pe cât posibil, vor fi reţinute date despre agresor/agresori pentru
identificarea lor ulterioară, în cazul în care aceştia ar reuşi să fugă şi nu
ar fi cunoscuţi de elevi;
- pe cât posibil, autorii faptei vor fi izolaţi, conducându-i într-o
încăpere din incinta unităţii de învăţământ;
- la sosirea ambulanţei, dacă este cazul, se vor da toate detaliile
despre victimă şi modul cum s-a întâmplat actul de violenţă;
- pe cât posibil, se vor lua măsuri de protejare a locului
producerii infracţiunii;
- la sosirea echipajului poliţiei/jandarmeriei/poliţiei locale se
vor oferi toate datele necesare în vederea identificării elevilor/sau a altor
persoane implicate în comiterea faptei, precum şi cauza/motivul incidentului
(dacă se cunosc), măsurile preliminare luate de şcoală pentru soluţionarea
evenimentului semnalat (în caz de agresiuni fizice - dacă a fost anunţat
serviciul de ambulanţă sau în caz de incendiu dacă au fost informaţi
pompierii);
- părinţii elevilor minori implicaţi, atât ca victimă, cât şi ca
autor în incident vor fi solicitaţi să se prezinte de urgenţă la sediul şcolii;
- echipa de cercetare sosită la faţa locului, îndeosebi poliţistul
de investigaţii criminale, va fi pus la curent cu toate datele şi informaţiile
cu privire la participanţii la comiterea actului de violenţă, victime şi
martori, precum şi activităţile şi măsurile luate din momentul sosirii la locul
faptei.
B. Pentru tipurile de violenţă care cad sub incidenţa codurilor de la
1.2, 1.3, 1.5, 1.6, 2.5, 2.4, 3.2, 34, 3.5, din Nomenclatorul actelor de violenţă
în şcoală, cadrul didactic/auxiliar ce a fost sesizat sau s-a autosesizat de
producerea unui eveniment, va proceda astfel:
- după luarea la cunoştinţă şi, după caz, constatarea faptei şi a
gravităţii ei, aceasta se aduce la cunoştinţa profesorului de serviciu,
conducerii unităţii şcolare, administratorului (în cazul distrugerii de bunuri
ale şcolii), profesorului diriginte etc.;
- în cazul în care fapta presupune introducerea de arme albe sau de
foc se solicită sprijinul personalul care asigură securitatea/paznicului sau a
altor cadre didactice, şi se sună la numărul de telefon 112, încercându-se
izolarea şi reţinerea persoanei în cauză;
- în cazul în care aceasta reuşeşte să scape, se reţin cât mai multe
date despre posesorul armei, în vederea informării echipajelor de
poliţie/jandarmeriei sau, după caz, poliţistului de proximitate ce vor
interveni la solicitare;
- dacă este elev al şcolii, se anunţă şi părinţii acestuia;
- în cazul în care fapta semnalată constă în furtul unui bun,
distrugerea de bunuri (care se manifestă prin violenţă agresivă continuă), se
procedează ca mai sus.
ANEXA Nr. 5
Nomenclatorul actelor de violenţă
|
|
|
|
|
Categorie
|
Tip
|
COD
|
|
1. Atac la persoană
|
1. Violarea secretului corespondenţei
(accesarea fără consimţământul persoanei a calculatorului, telefonului mobil
etc.)
|
1.1.
|
|
2. Discriminare şi instigare la
discriminare
|
1.2.
|
|
|
3. Insulte grave, repetate
|
1.3.
|
|
|
4. Ameninţări repetate
|
1.4.
|
|
|
5. Şantaj
|
1.5.
|
|
|
6. Înşelăciune
|
1.6.
|
|
|
7. Instigare la violenţă
|
1.7.
|
|
|
8. Violenţe fizice uşoare, fără arme
(lovire)
|
1.8.
|
|
|
9. Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără
ajutor prin omisiune de înştiinţare
|
1.9.
|
|
|
10. Fapte privitoare la viaţa sexuală
(violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală,
seducţia, hărţuire sexuală)
|
1.10.
|
|
|
11. Violenţă fizică gravă fără arme
(vătămare corporală gravă)
|
1.11.
|
|
|
12. Violenţă fizică cu arme albe
|
1.12.
|
|
|
13. Violenţă fizică cu arme de foc
|
1.13
|
|
|
14. Omor sau tentativă de omor
|
1.14
|
|
|
2. Atentat la
securitatea unităţii şcolare
|
1. Introducerea unor persoane străine în
incinta şcolii
|
2.1.
|
|
2. Alarmă falsă
|
2.2.
|
|
|
3. Incendiere şi tentativă de incendiere
|
2.3.
|
|
|
4. Introducere sau port armă albă în
spaţiul şcolar
|
2.4.
|
|
|
5. Introducere sau port armă de foc în
spaţiul şcolar
|
2.5.
|
|
|
3. Atentat la bunuri
|
1. Însuşirea bunului găsit
|
3.1.
|
|
2. Furt şi tentativă de furt
|
3.2.
|
|
|
3. Tâlhărie
|
3.3.
|
|
|
4. Distrugerea bunurilor unor persoane
|
3.4.
|
|
|
5. Distrugerea bunurilor şcolii
|
3.5.
|
|
|
4. Alte fapte de violenţă
sau atentate la securitate în spaţiul şcolar
|
1. Consum de alcool
|
4.1
|
|
2. Consum de stupefiante sau alte
substanţe interzise
|
4.2.
|
|
|
3. Trafic cu stupefiante sau alte
substanţe interzise
|
4.3.
|
|
|
4. Automutilare
|
4.4.
|
|
|
5. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
|
4.5.
|
|
|
6. Suicid sau tentativă de suicid
|
4.6.
|
|
|
7. Alte tipuri de violenţă
|
4.7.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu